Mîrlănia de la Editura Rao. Şi mîrlănia justiţiei române

Ştim cu toţii că piaţa de carte nu e cea mai fericită, că vînzările se duc în jos. Din păcate, unii încă trăiesc cu impresia că, dacă numele firmei pe care faci bişniţă cu cărţi este suficient de cunoscut, “mîndria” de a lucra pentru ei ar trebui să ţină de foame. Nu e prima oară cînd cineva de la o editură nu-şi plăteşte traducătorii, a mai făcut-o şi Bogdan Hrib, de la Tritonic, prin 2007. Tritonic însă e un SRL mititel comparativ cu SRL-ul Curtea Veche, alţii care-au considerat că un contract semnat şi parafat nu există.

Mai nou, şi cei de la Rao fac scandal. Culmea nu e că nu plătesc la timp, ci că tot ei sînt cei cu gura mare. În cazul de faţă, Laura Frunză are de recuperat 4.500 de lei. Adică nici măcar o mie de euro, dar sînt banii ei, munciţi, şi pe care ar fi trebuit să şi-i ia la timp, mai ales dacă punem la socoteală termenele de predare de genul “vrem traducerea unei cărţi în două săptămîni“. Citiţi pe blogul Laurei toată povestea. Mai grav însă e că femeia a vrut să-i dea în judecată pe cei de la Rao.

Eh, ghici ce? Laura Frunză are de recuperat 4.500 de lei, iar justiţia română, atunci cînd a vrut să deschidă proces, a hotărît că este un caz… nefondat:

În urma comentariilor primite pe blog şi pe facebook, am ajuns la concluzia că am pierdut din cauza unui viciu de procedură. Se pare că nu am reuşit să demonstrez că creanţa este certă, lichidă şi exigibilă. Nu am toate contractele semnate şi de Rao (le semnam eu la editură şi ele rămâneam la semnat la director, director care se pare că era foarte ocupat de nu a reuşit în doi ani de zile să semneze nişte contracte), deşi am dovedit că ei au refuzat să mi le dea. Nu am procese verbale de predare-primire a traducerii, deşi am mailurile de predare şi cărţile sunt pe piaţă de ani de zile, cu numele meu atât pe pagina de copyright a cărţii, cât şi pe site-ul Rao. Din partea editurii n-a venit nimeni la proces, se pare că noi, traducătorii, nu suntem aşa de importanţi ca să se prezinte cineva.

Băgaţi bine la cap, să ştiţi ce se întîmplă şi, mai ales, să nu faceţi aceleaşi greşeli. Deşi e-mail-urile au valoare juridică de document, se pare că, în cazul unor judecători, nu au nici o valoare. Deci, de reţinut, scrieţi în contracte că e-mail-urile ţin loc de documente, că nu se ştie niciodată cum păţiţi la fel. Şi, dacă mai vreţi o ştire, Laura Frunză spune că o mare editură britanică cere insolvenţa Rao.

Din păcate, asta e ţara în care cu onor prestăm, încercăm să trăim şi… murim trişti, într-o cruntă bătaie de joc a mîrlanilor care nu-s în stare să-şi plătească nişte datorii mărunte. Aş fi înţeles dacă încerca să tragă o ţeapă de măcar vreo cinci-zece mii de euro… Din păcate, nici ANAF-ul nu se sesizează, eventual să-i caute pe cei de la Rao pentru nişte evaziune fiscală.

20 comentarii

  1. Laura @ 20.2.2012, 12:02 pm

    Multumesc pentru articol, ai facut un rezumat perfect!

  2. Iordana @ 20.2.2012, 12:16 pm

    http://www.dailybusiness.ro/stiri-lifestyle/o-mare-editura-britanica-cere-insolventa-rao-73360/
    Va transmit numele editurii cu pricina si ma gandesc ca daca numele Laurei Frunza se afla pe pagina document din interiorul cartii, putin mai jos de numele autorului (in unele tari numele traducatorului este si pe coperta din fata!), ce dovada mai vie si mai zdrobitoare se vrea? Sigur, contractele raman documentele doveditoare pentru sumele datorate, dar numele traducatorului tiparit pe pagina cu pricina ramane dupa opinia mea dovada incontestabila ca editura a ales-o pe Laura Frunza pentru aceasta truda si nu pe altcineva!

  3. Vlad @ 20.2.2012, 12:32 pm

    Nu zic ca este corect ce au facut astia, dar sa fim sinceri, sunt milioane de creante in mediul economic romanesc. Inteleg ca vreti sa ajutati o cunostinta, dar nu stiu de ce ar cantari mai mult acest caz decat altul.

    Si nu, nu este o trasatura a tarii. Peste tot in lume exista companii cu creante.

  4. Alex Mihăileanu @ 20.2.2012, 12:57 pm

    @Vlad: azi am aflat cine e Laura Frunza. Nu e vorba de ajutat o cunostinta, ci de aratat cu degetul nesimtirea. Cineva trebuie sa faca si lucrurile astea.

  5. Andrei @ 20.2.2012, 2:47 pm

    De acord cu tine, Alex. Apropo de neplata, am auzit din mai multe surse ca Bogdan Hrib de la Tritonic nu isi plateste nici traducatorii, nici autorii. Multi dintre cei care au publicat la Tritonic nu au nici macar un contract incheiat cu editura, multe carti aparand astfel ilegal. Mai mult, sunt cativa scriitori de la care stimabilul Hrib a luat cate 50 de milioane ca sa le publice cartile. Fara factura, fara chitanta. In timpul asta, Bogdan Hrib si altii ca el fac averi mari. De ce nu ii verifica Garda Financiara pe acesti directori hrapareti? De ce nu se iau actele la puricat? Daca s-ar fi luat pana acum, si RAO si Tritonic ar fi trebuit inchise

  6. Viorel Popa @ 20.2.2012, 3:21 pm

    Totusi, din curiozitate, Laura Frunza este prima, sau singura care a intampinat probleme cu editura RAO, sau sunt si altii?

  7. Guus @ 20.2.2012, 4:23 pm

    sunt O MULTIME care au intampinat probleme cu rao, ma numar printre ei. pana nu am facut un scandal monstru pe mail si pana nu le-am explicat clar ca o sa se trezeasca in redactie cu mine a doua zi inarmata cu acelasi limbaj nu m-a bagat nimeni in seamna – motiv pentru care momentan nu-mi mai datoreaza bani.

    cu mareata editura curtea veche – aceeasi poveste. pana nu urli, nu se simt datori sa isi respecte angajamentele.

    iar bogdan hrib de la tritonic si-a permis sa faca misto de mine pentru ca voiam un salariu decent ca sa fiu angajata lui full-time.

    fact: cand traduci, in romania, banii nu vin NICIODATA la timp.

    o tara in care persoanelor cu sase carti traduse, absolvente de litere (engl-fr), cu master pe editare de carte, li se propun doi euro pe o doua mii de caractere cu spatii – ei bine, o tara ca asta merita sa aiba traduceri proaste. there you go. nici un student nu merita atat.

    si inca eu ma numar printre cei norocosi, daca eram in locul laurei ii linsam pe aia.

  8. Sakura @ 20.2.2012, 6:04 pm

    În paranteză fie spus, mi se pare foarte ieftin 4500 lei pentru traducerea unei cărţi. Odată am tradus pentru un prieten o carte şi deşi avea multe imagini, a fost o muncă foarte solicitantă. Nu-i deloc uşor să redai pe cât posibil fidel atmosfera, jocurile de cuvinte sau sensurile multiple pe care le poate avea câte o expresie într-o limba.

    Îmi pare rău că unii îşi bat joc chiar de persoanele care lucrează cel mai intens în toată afacerea. Mi se pare absolut oribil ca editura să se zgârcească la cei o mie de euro, când sunt convins că ar putea economisi de multe ori mai mulţi bani prin simpla optimizare a unor operaţii interne, fără a afecta negativ pe nimeni.

  9. Sakura @ 20.2.2012, 6:06 pm

    P.S. Nu m-ar mira ca pe viitor, ca măsură de prevedere, editurile ţepare să nu mai treacă nicăieri numele traducătorului. Sau să treacă un pseudonim sau un nume uşor greşit…

  10. Guus @ 20.2.2012, 8:45 pm

    Sakura, din pacate 4500 de lei pe care ii are laura de incasat nici macar nu reprezinta costul traducerii unei carti, ci a mai multora :((… cred ca are lista in cel mai recent post de pe blog.

  11. dojo @ 21.2.2012, 10:16 am

    Sakura, gandeste-te ca pe piata ‘libera’ dai in general 5 dolari pe articol. Eu cel putin asa imi platesc traducatorii, cand am cate ceva de lucru cu ei. Si articolul ala nu e mereu o pagina ‘groasa’, ci in general 500-600 de cuvinte. Pentru traducerea unei carti intregi, oamenii astia ar trebiu sa primeasca MULT peste pretul asta, sa nu vorbim ca ar trebui sa fie platiti la timp.

    Sper ca ‘scandalul’ asta sa ajute, nu sunt chiar de colo banii in cauza si, chiar daca ar fi 10 euro, sunt bani munciti.

  12. Acru @ 24.2.2012, 9:46 pm

    E drept că unele companii au creanţe, cum spunea un ante-comentator. Dar când nu şi le mai poate onora, intră în insolvenţă. Voluntar sau obligată de creditori. În plus, pentru fiecare zi de întârziere, plăteşte penalităţi.
    În cazul Laurei nu e vorba despre un fenomen economic, ci despre faptul că editura RAO dă ţeapă. Pentru că aşa vrea conducerea.

  13. Irina @ 15.5.2012, 2:22 pm

    Dupa parerea mea, nu e vorba doar despre niste sume datorate, ci despre nesimtirea cu care se incalca un principiu de baza: respectarea unui contract, remunearea unui serviciu prestat!
    Eu ma confrunt cu o situatie asemanatoare cu o firma de traduceri rau-platnica http://lenebarbie.wordpress.com/2012/05/15/ahr-translations-o-firma-de-evitat/

  14. george @ 25.7.2012, 3:07 am

    am scris ieri editurii RAO >>>

    george pan conran

    21:12 (acum 5 ore)

    către Anca, bcc: georgepanconran, bcc: natalia
    Sunt George P. Conran, sotul dnei Natalia P. Conran, care va scrie in legatura cu PLATA INTARZIATA a drepturilor de autor pe care Natalia P. Conran le asteapta de mai bine de 3 luni de zile.
    Spre deosebire de Natalia, eu sunt de parere ca este in avantajul ei faptul ca ati intarziat si intarziati in continuare achitarea soldului pe acest contract… dea Domnul sa mai intaziati macar pana la targurile de carti din toamna.
    Pentru volumul 2 – Micul Print- primavara, 2 versiuni (fr. si engl.) am in fata un contract de cesiune de drepturi de autor nr.147 din 06.02.2012 si mai am in fata o Nota de Predare… Undeva era convenit ca autorul este platit la PREDAREA LUCRARII, care lucrare urma abia APOI sa mearga in tipografie si MAI APOI sa iasa la vanzare.
    Eu constat ca volumul 2 (Micul Print-primavara, engl. si fr.) este demult in librarii (am cumparat si eu un exemplar), DAR dna Natalia P. Conran se roaga, telefoneaza, trimite mail-uri inca si acum ca sa-si vada banii (soldul)!!
    Repet ca incerc sa ii explic ca este spre avantajul ei ca intarziati platile si ca pentru ca nu aveati dreptul sa publicati o lucrare fara achitarea integrala poate sa va ceara despagubiri de… sa zicem 5000ron pentru fiecare volum si fiecare luna! Este doar o chestiune de actiune in justitie…
    Acum ocupadu-ma eu putin de problema asta, constat ca pe net sunt zeci, poate sute de fosti colaboratori ai “imperiului” RAO care au fost escrocati (alt termen nu gasesc). Unii au primit ceva bani si au renuntat la demersurile in justitie, dar marea majoritate sunt dispusi sa se ralieze unui demers care sa duca la condamnarea RAO. Mai mult de atat, sunt dornici sa boicoteze ORICE stand RAO la ORICE targ de carte viitor. Mai toti s-au lamurit ca atunci cand RAO spune ca nu are bani ca sa plateasca este de fapt o prosteala pe fata.
    Eu tind sa dau dreptate celor care au dovada, cum avem si noi, ca este un PROCEDEU DELIBERAT de inselaciune in forma continuata care, in justitie, se probeaza prin marturii (si avem nenumarate) si prin control financiar aprofundat la nivel de Grup editorial.

    Dat fiind faptul ca este vorba de sotia mea, care stiu mai bine ca oricine cat a muncit si cati nervi si-a facut in relatia cu RAO, imi face deosebita “placere” sa ma ocup de domniile voastre.
    Poate ca e momentul ca acest sistem PATENTAT de escrocare a zeci de oameni SA INCETEZE. Proverbul ” Buturuga mica rastoarna carul mare” are intelesuri pentru cei ce au “organul” cu care sa inteleaga.

    Sper, pentru binele dvs, ca nu ati lansat si volumul 3 Micul Print-vara in librarii cu numele Natalia Conran pe coperta ca ilustrator… hahaha! Alti bani, alta distractie, alte daune… pentru acest volum nici macar nu aveti contract de cesiune de drepturi de autor. Verificati ca Natalia Conran, la sugestia mea, a scris pe contractul respectiv > NU < la semnatura si i-a transmis acelasi lucru verbal si dnei Daniela ,care i-l prezentase spre verificare.
    Tot din proverbele romanesti va amintesc pe cel cu "ulciorul nu merge de multe ori la apa"… si tocmai pentru ca am anticipat ca veti incerca s-o prostiti la nesfarsit cu platile, i-am sugerat din timp aceasta atitudine. La contractul cu MP-primavara nu s-a consultat cu mine, nu mi-a adus copiile contractului la timp sa le pot vedea si asa s-au strecurat obligatii de predare, termene aleatorii, exterioare controlului Nataliei.
    Nu dorim sa o sunam la nesfarsit pe dna Jeni, nu dorim sa sunam la nesfarsit la secretariat, nu dorim sa "campam" in antecamera dnei Anca Enculescu, nu dorim nici sa ne instalam cu pancarte/afise in fata RAO… Avem suficiente elemente pentru a ne vedea in justitie in mod civilizat.
    Pana la targurile de toamna nici nu mai e mult… Placerea de va "anima" publicul va fi de partea mea.
    La cata franceza stiu eu, dictonul romanesc "ce ti-e scris, in frunte ti-e pus" l-as adapta la "numele e o predestinare"… Cazul nostru il ilustreaza "amplement"!
    A bon entendeur, salut!

    La dispozitia dvs.
    fara stima,
    George P Conran

  15. Andra @ 8.3.2013, 10:08 pm

    Cei de la Rao sunt niste marlani, niste nesimtiti… nici nu mai am cuvinte… Cartea pe care am tradus-o, Lucas, de Kevin Brooks, e aparuta din noiembrie 2011, iar eu nu am primit nici macar avansul. Si da, acele doua exemplare ale contractului raman la ei… de unde moda asta, nu am idee.. se pare totusi ca o “comit” cu buna stiinta acesti oameni. Ei chiar nu stiu cat e de solicitant sa lucrezi la o carte, in contra timp, cand mai ai si alte lucruri de facut… sper sa nu mai lucreze nimeni cu ei, niciodata.

Lasa un comentariu

* obligatoriu. Adresa de mail nu va fi facuta publica.

ATENTIE

Nu sint tolerate injuraturile, cuvintele si expresiile obscene sau comentariile neargumentate. Chestie de igiena a conversatiei. Mai multe detalii, aici.