Problema promotorilor antreprenoriatului e că… ei nu mai sînt antreprenori

Mi-e lene să dezvolt subiectul, aşa că o să scriu puţin. Ideea e aşa: cînd îi aud pe unii despre cît de uşor e să deschizi un business antreprenorial şi să “faci succes”, mă buşeşte un rîs teribil. Rîd şi mai mult cînd îi aud că nu-ţi trebuie decît o idee bună. Hai să lămurim o chestie: idei bune avem cu toţii; ce n-avem sînt banii pentru a le pune în aplicare. Dacă tăticu’ n-are fonduri să te sponsorizeze pînă iei avînt, mori cu tot cu business. Nu mai găsesc ştirea aia cu “se poate şi în România”, cu elveţianul venit să producă la noi suc de mere. Normal că se poate şi în România cînd banii sînt elveţieni.

Alde Călin Fusu, Marius Ghenea şi ceilalţi nu-mi finanţează ideile, ci îmi finanţează un business în faşă, cu potenţial de dezvoltare. Dacă eu am ideea genială de a produce prezervative de lux, care costă 100 de euro bucata, pentru snobii care aruncă mii de euro pe noapte în Bamboo, şi cred în ideea mea şi ştiu să o promovez, dar n-am 3.000 de euro banii pentru investiţia minimă în producţie, degeaba vreau să fiu antreprenor.

La fel, degeaba am o idee genială de business online, de software, de site, dacă n-am bani să plătesc programatorii. Şi degeaba o prezint, dacă nimeni nu bagă bani, în România, în idei geniale. Dimensiunea investitorului e dată de capacitatea de a risca pe idei, nu pe business-uri. De aia Marius Ghenea e investitor doar cu numele. El se pricepe la magazine online, în asta investeşte. De asta nu bagă bani în publishing sau în software. Nu vă aşteptaţi să vă finanţeze business-ul de mobilă de lux, pe care vreţi s-o vindeţi în California. Omul nu pricepe industria, deci nu riscă. Aţi auzit de alte business-uri în afară de magazine online în care să fi băgat Ghenea bani?

De aia nu avem noi, în România, fonduri de investiţii serioase, ci doar oameni care speculează idei deja puse în aplicare. Este eterna problemă a românului care vrea să muncească, să-şi facă propriul business, dar n-are banii cu care să înceapă. Iar cînd eşti un amărît de angajat, din Vaslui, de exemplu, cu salariul minim pe economie, nici o bancă n-o să-ţi dea cîteva mii de euro credit ca să te apuci de business-uri pe baza unor idei, oricît de bune ar fi. Culmea e că, de multe ori, ideile alea geniale sînt bazate pe pasiunile oamenilor. Adică oameni care vor munci pînă vor muri pentru a creşte afacerea şi a aduce bani investitorilor.

Asta aşa, în cazul în care se întreba cineva de ce n-avem antreprenori în România. Din cauză că nu există climatul necesar – legal, fiscal etc. – şi nici oamenii motivaţi să-şi pună gaj apartamentul părinţilor pentru a începe o afacere. Cînd tu n-ai bani să treci strada, nu rişti să-ţi arunci toată familia-n drum. De aia, cred eu, articole de genul ăsta, din New York Times, sînt bullshit. Da, sînt cîteva business-uri şi cam atît. Restul stau şi se întreabă dacă îşi permit măcar să viseze.

PS: Ca să se înţeleagă titlul, actualii promotori ai antreprenoriatului sînt foştii antreprenori care au speculat perioada de boom, care au făcut bani, şi care investesc doar la sigur, că ştiu foarte bine cum e să n-ai. Sînt oamenii care nu vor să mai rişte să se întoarcă la sărăcie. De aia nu-i sprijină pe “săracii” cu idei. Şi nu, nu e vreo frustrare personală, ci e realitatea.

27 comentarii

  1. Ai stat de vorba vreodata cu Marius Ghenea? Sau cu Vlad Stan? Sau ai fost vreodata la vre-un curs/workshop de antreprenoriat? Sti cu ce se mananca acestea?

    Prefer sa cred ca a scris jurnalistul din tine si nu bloggerul. Eu sunt antreprenor. Mor de foame, nu am bani, dar am antreprenoriatul in sange. E ceva ce putini pot intelege.

    Cumpara macar cartea lui Ghenea si poate te prinzi despre ce e vorba in treaba asta cu antreprenoriatul. Ca e pacat.

  2. @haotik: nu cred ca vreau sa cumpar cartea lui Ghenea. Cred doar ca antreprenoriatul in Romania e prost-inteles. Esti indoctrinat cu startupuri online. Antreprenor e si ala care si-a deschis chiosc la coltul blocului. Antreprenoriatul online, daca ai cunostinte de programare, nu te costa nimic. Hai sa vorbim de oameni care nu stiu online. Ghenea a fost sntreprenor, acum nu mai e. nu e nici investitor, ci businessman. El nu investeste, ci cumpara cota de piata si isi intareste pozitia.

  3. De la o idee (chiar geniala) la un business este o cale lunga, in care nu e vorba numai de bani. Lipsa banilor e cea mai comoda scuza pentru a nu face nimic.

    Esti un tip cu mintea deschisa, asa ca – sincer – postarea asta nu te caracterizeaza…

  4. “Ai stat de vorba vreodata cu Marius Ghenea? Sau cu Vlad Stan? Sau ai fost vreodata la vre-un curs/workshop de antreprenoriat? Sti cu ce se mananca acestea?”

    Haotik, ce ai intrebat tu mai sus e optional. S-ar putea sa stai de vorba cu antreprenori care sa te sfatuiasca fix pe dos, sa nu faci ce ai intrebat tu mai sus. Asta daca vrei sa faci si bani, nu numai sa simti ceva in sange sau oriunde altundeva.

  5. Fratilor, brazars!
    V-ati cam limitat la Marius Ghenea. Care nu stiu cati bani are, dar probabil nu moare de foame. Si care hai sa zicem ca nu mai e antreprenor. Dar e investitor, actionar in cateva proiecte.
    Un alt promotor al antreprenoriatului in ultima vreme, si la care probabil te referi, Alex, e Radu Georgescu. Care e antreprenor sadea, ba chiar in lant. Si care vrea sa devina si investitor.
    Alti promotori sunt investitori sadea, cum ar fi Peter Barna.
    In fine, cred ca sunt doua planuri care trebuie separate:
    1. Avem antreprenori, care nu mor de foame, avem si investitori. Care au beneficiat sau nu de boom, nu conteaza. Pe bune, in business nu conteaza. Unii beneficiaza de boom, altii de criza, in general fiecare speculeaza conditiile pietei care ii sunt specifice.
    2. De ce nu sunt exemple de antreprenoriat romanesc in The New York Times? Sau in Financial Times? Adica cat de buni – mai bine zis slabi, spui tu – sunt antreprenorii romani? Asta e alta discutie. Nu avem antreprenori? Poate. Dar sigur iti spun eu ca nu avem nici presa, nu avem nici oameni politici, nu avem nici fotbal, na!
    Si, cu siguranta, nu avem nici bloggeri.
    Sau, in fine, vorba ta, ii avem pe aia pe care ii avem ca atat ne duce capul.

  6. “sa zicem ca ai ideea geniala si faci toata calea aia lunga pina la bani, iar banii sint ultima chestie de care mai ai nevoie”

    Toata calea aia lunga nu reprezinta un procent insignifiat dintr-un business de succes.

    Banii sunt doar un ingredient, nici macar cel mai important. Si sunt multe modalitati prin care banii sunt inlocuiti cu altceva.

    Sigur ca acum vorbim pur teoretic, daca am discuta pe exemple concrete, ar fi mai usor de explicat.

    Problema cu banii, la un start-up, este de a gasi exact nivelul necesar care trebuie investit. Cu prea putini bani, s-ar putea sa nu poti “demara”, Cu prea multi, tinzi de devii lenes.

    Sunt multe de adaugat, iar spatiul e limitat si, in plus, am plictisi teribil restul cititorilor. Problema antreprenoriatului in RO nu e data in principal de lipsa banilor, ci – mai degraba – de mediul de afaceri de-a dreptul ostil…

  7. Cam trist articolul. Ai dreptate intr-o oarecare masura, si eu primesc zinic mailuri de la oameni care ar vrea sa fie antreprenori dar nu sunt dispusi sa investeasca nimic, sa isi asume nici un risc si uneori nici sa munceasca prea mult.

    Dar esti si un pic prea pesimist, sunt romani care pot si vor sa fie antreprenori. In online sau offline, asta e mai putin important. Nici eu nu dau prea usor de ei, desi le tot aduc aminte pe blog ca-i caut. Dar sunt increzator ca ei exista 🙂

    Ca o parere persoana, bazata pe 17 ani de antreprenoriat, vreo 5 falimente, 3 afaceri de succes si 2 inca nedefinite, bani exista (eu unul am finantat si finantez mai multe zone online, ecommerce, servicii si publishing – dar si afaceri offline). Mediul de afaceri are destule oportunitati. O problema grava este ca majoritatea romanilor au si au avut intotdeauna aversiune fata de risc. De aceea nu exista teroristi romani.

    Cei 99% care imi scriu ca vor sa fie antreprenori ar accepta imediat sa-i angajez cu un salariu un pic peste medie, dar nu ar accepta sa munceasca moca 16 ore pe zi timp de 2 ani ca sa isi creasca un business, nici sa isi vanda masina si sa mearga cu metroul ca sa aiba bani de investit.

    Eu raman insa optimist si-i caut pe cei 1%, imi place mult sa lucrez cu ei si merita asteptarea. Degeaba faci bani daca nu te simti bine facandu-i!

  8. Alex, Ai mare dreptate in ceea ce spui numai ca nu este o problema, asa e normal sa fie.
    Ghenea are banii investiti si in alte proiecte decat online, din cate stiu eu are actiuni la Viking, producator de tigla metalica, si mai sunt si altele. Exact cum spui tu investeste doar in business-uri la care cunoaste tot procesul, pentru ca acolo isi poate aduce expertiza si nu isi risca banii fata de un domeniu de business de care nu stie nimic.
    Dar cel mai bine pune punctul pe i, Mugur. Sunt putini care vor sa isi asume riscuri. Si aici ma refer si la cei care vor sa inceapa un business si sa investeasca toti banii lor dar si la investitori care nu vor sa isi riste banii pentru o idee.

  9. Sunt o gramada de investitori activi Romania in afaceri web de care probabil nu ai auzit, sa-ti reamintesc: Alexandre Almajean, Peter Barta, Dragos Roua, Adrian Gheara, Andrei Pitis etc.

    “De aia, cred eu, articole de genul ăsta, din New York Times, sînt bullshit” – e interesant ca un ziarist specializat pe business de la NY Times face research de capul lui si scrie articolul ala (da, aia chiar mai si scriu pe bune, nu e material de PR), iar noi ne dam cu capul de pereti ca e rau, ca ne doare ca …. Patetica treaba, zau.

  10. 1. Nu e suficient sa ai bani. E cea mai comoda scuza asta cu nu am bani.
    De fapt, a avea bani e de multe ori o problema. Sunt foarte multe businessuri care pot fi dezvoltate din banii obtinuti din vanzari. Vanzari ce pot fi facute dintr-un produs mai crud, neslefuit. Sunt multe exemple.

    2. Merg la intalniri cu antreprenori online si la una cu investitori am fost socat sa aflu ca ei vor 80% din afacere in schimbul unei finantari. Si nu oricum, ci apoi sa devii, citez “sclavul” lor. M Ghenea are defectele lui, chiar nu ma da pe spate, dar e mult mai decent decat alte specimene ce se gasesc pe “piata” de investitori de la noi.

  11. Investitorii sunt aia care n-au aversiune spre risc, pe de alta parte tu parca nu ti-ai vinde loganu sa faci rost de aia 3000 initiali sa-ti confirmi ideea TA.

    Investitorii nu baga bani in online businesses, dar de fapt nu avem oameni care sa stie sa faca dintr-un “online” un “business”.

    “Antreprenorii” nu stiu sa vorbeasca 2 minute pe un powerpoint despre problema solutie si piata, dar se vaita ca nu exista investitori reali la noi?

    Si cand vine vorba de invatat, parca n-ar da 200 de euro pe un bilet la HowToWeb, sau un 50 de euro la Startup Weekend; mai bine ii investeste in shaworma si comenteaza la coltul strazii ca nu-s bani in piata si ca de ce l-a facut ma-sa roman.

    Nah ca m-am suparat 🙂

  12. Articolul asta intra in categoria “Da’ ce imi dai ca sa fac ceva pentru mine?” 🙂

    Motive si scuze ca sa nu faci nimic se gasesc la tot pasul – fie ca vrei sa dai vina pe economie, climat politic sau pe faptul ca investitorii nu isi risca banii pentru un angajat amarat din Vaslui – cu toate ca ar face-o daca acel angajat s-ar zbate sa se faca cunoscut si ar atrage atentia asupra ideii lui geniale.

    Important este sa incerci. Si daca nu reusesti, mai incerci o data. Iar daca nu ai chef sa incerci, atunci macar sustine-i pe cei care o fac. Ce este ‘bullshit’ este sa spui ca expunerea globala a Romaniei intr-o publicatie de renume este “bullshit”. Te-ai gandit ca poate un articol de genul respectiv are posibilitatea sa atraga investitori straini pentru Vaslui? Ca poate in urma citirii acelui articol un investitor strain va acorda atentie la ce se intampla in Romania. 1+1+…

    Important este sa ne sustinem unul pe altul si nu sa ne barfim si sa ne acuzam ca nu facem destul. Cand o sa incepem cu totii sa gandim pozitiv si sa lucram impreuna, se vor produce multe schimbari in bine, iar fiecare pas mic pe care il facem ca si comunitate are posibilitatea sa produca schimbari mari in viitor.

    Cum sa fie oamenii motivati sa devina antreprenori cand dau search pe google despre domeniu si citesc articole ca cel pe care l-ai scris tu? Raspunsul este simplu: demotivati. Si chiar daca aveau intentia sa faca ceva si sa isi puna apartamentul gaj si sa riste orice pentru a-si pune ideea in aplicare, si, sa zicem (exagerand) ca s-ar baza doar pe contributia ta proprie si personala…care ar fi rezultatul? Rezultatul este un oftat mare si renuntarea la orice intentii pe care le aveau inainte sa te citeasca pe tine – care in final are ca rezultat despre ce vorbeste Manafu in articolul lui raspuns la al tau: http://www.manafu.ro/2011/10/problema-antreprenoriatului-online-din-romania/

    Nu mai astepta ca cei care au succes sa riste in domenii pe care nu le cunosc, ci fi recuoscator ca macar investesc in ‘ceva’. Schimba-ti mentalitatea, si gandeste la un nivel mai sus decat “eu”! Contribuie in mod pozitiv, si sustine-i pe cei care macar incearca sa faca o schimbare in bine, chiar daca in domenii care nu te avantajeaza pe tine in mod personal. Du-te la evenimente, si ia-i si pe altii cu tine. Promoveaza ceea ce se face, nu ce nu se face, sau macar nu arunca cu rahat in ce se face.

    Schimba ‘realitatea’ de care vorbesti, nu te astepta ca altii sa o faca pentru tine! 😉