Ce e greşit cu planurile autostrăzilor româneşti – şi cu infrastructura, în general

La sfârşitul lunii aprilie, am fost la Bruxelles, într-un soi de vizită de informare la Parlamentul European, la invitaţia cabinetului Monicăi Macovei. Programul a fost mai ciudat, că Macovei nu şi-a făcut nici reclamă, ba, de fapt, doar a explicat cum funcţionează instituţiile europene – pe tema asta, altă dată -, am văzut şi “De ce eu?”, filmul lui Tudor Giurgiu, ba am făcut şi-o vizită la Comisia Europeană, la o întâlnire cu purtătorul de cuvânt. Spun că a fost mai ciudată pentru că o doamnă ne-a explicat cam ce face Corina Creţu pe acolo, dar asta e altă poveste.

În fine, ideea e că am zburat cu TAROM, iar la dus, am aterizat pe Schipol, aeroport pe care TAROM a hotărât să mute zborurile temporar, după atentate. Ajung imediat şi la subiect, voiam să punctez că, la plecare, am zburat de pe Zaventem; am tras un film alb-negru în Bruxelles, inclusiv experienţa cu cozile de pe aeroport, cu trecutul prin corturile temporare, imaginile sunt aici.

Cum ziceam, am aterizat la Amsterdam, iar de acolo am fost preluaţi de nişte microbuze. Drumul a durat cam două ore şi jumătate de la aeroport până la hotel (260 km), cu tot cu aglomeraţia din Bruxelles. Într-un fel cumva ironic, deşi n-a fost nimic premeditat, drumul pe autostrăzi a fost un bun moment de observaţie – şi de comparaţie – a infrastructurii într-o ţară Vestică. N-am decât o poză, de pe autostrada olandeză, dar cred că e suficientă.

autostrada-olanda

Întâmplător, nu doar în Olanda, cât mai ales în Belgia, de la Antwerp şi până la Bruxelles, pe lângă autostradă, ai cale ferată. Dacă în Olanda nu sunt foarte apropiate, ci mai mult se intersectează, cel puţin pe porţiunea aia, în Belgia, autostrada şi calea ferată sunt una lângă alta.

Or, asta cred că e prima lecţie pe care ar trebui să o înveţe Ministerul Transporturilor, la noi, anume că dacă tot te-ai apucat de făcut terasamentul pentru autostradă, dacă tot bagi mii de tone de ciment, nu mai bine ai crea, în acelaşi timp, şi noi linii de cale ferată? Costurile nu ar trebui să se dubleze, căci două linii (pe principiul “una dus, una întors”) nu ocupă mai mult decât ar ocupa încă o bandă şi jumătate de autostradă.

Observaţia asta e relevantă din mai multe motive: în momentul de faţă, CFR-ul e praf, starea liniilor e motivul pentru care se circulă cu o viteză maximă de 55 km/h pe majoritatea traseelor, dezinteresul e maxim, banii nu sunt, corupţia prin CFR e strigătoare la cer. Dacă tot te apuci de săpat pentru câteva sute bune de kilometri, de ce nu ai mai lăţi un pic?

În primul rând, două linii în plus, noi, nu ajută doar traficul de pasageri (cât se făcea de la Bucureşti la Cluj, 12 ore?), ci inclusiv traficul de marfă. Dacă pui în contextul viitoarei autostrăzi care ar trebui să traverseze Carpaţii pe la Curtea de Argeş, care ar scurta foarte mult timpii de deplasare de la Constanţa către Ungaria, nu ar avea mai mult sens să construieşti şi două linii de tren? Cu atât mai mult cu cât, în general, transportul feroviar de mărfuri este mult mai ieftin decât cel auto. Şi, în plus, vine şi ca un bonus pentru Dacia, câtă vreme autostrada ar trebui să continue de la Piteşti.

Şi ar mai fi un aspect, aici, pe care aş vrea să-l punctez. În întâlnirea cu purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, întrebând despre fonduri, am primit un răspuns interesant: în următorul exerciţiu bugetar, infrastructura rămâne prioritară şi, în plus, sunt promovate agresiv şi celelalte tipuri de transporturi. Mai exact, Uniunea Europeană promovează destul de puternic infrastructura feroviară. De ce să nu iei finanţări la pachet, dacă tot ai ocazia, mai ales că s-ar putea să primeşti şi puncte bonus?

Desigur, vorbim, totuşi, de România, unde nu prea vrem bani europeni, că vin ăia şi ne verifică şi nu mai putem să furăm cu la fel de mult spor, ba mai facem şi pe dracu’ în patru să depăşim termenele limită ca să nu mai deconteze UE, ci statul, şi să se mai împartă nişte şpăgi, dar dacă tot ştii că o să plăteşti din buzunar o parte din ei, măcar mai adaugă ceva pe hartă.

2 comentarii

  1. daa spaga cit ar fi sa se faca si la noi autostrada + transport feroviar ?? :)

  2. Uite o idee coapta pe jumatate. Adica sa compari Olanda, unde relieful e de ses, cu Romania, unde sesul e doar pe alocuri. Sa luam aminte:
    For freight trains, gradients should be as gentle as possible, preferably below 1.5%. [1]
    Maximum grades have been established based on the operating characteristics of the design vehicle on the highway. These vary from 5 percent for a design speed of 70mi/h to between 7 and 12 percent for a design speed of 30mi/h, depending on the type of highway. [2]

    In plus, mai avem o idee proasta, implicita in subtext: “hai sa construim cai ferate noi si sa le aruncam pe cele vechi”. Ca nu cred ca-si imagineaza cineva ca sunt bani atat pentru cai ferate noi cat si pentru reabilitarea celor vechi, care sunt MULTE.

    [1] https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_steepest_gradients_on_adhesion_railways
    [2] https://books.google.ro/books?id=WsITCgAAQBAJ&pg=PA786&lpg=PA786&dq=highway+grades&source=bl&ots=sOTVfOZVwN&sig=Sgy–BA61fyxeOPWDsInCWJEbxI&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwjTz6zYzYTNAhXMKMAKHbgsB1gQ6AEIaDAJ#v=onepage&q&f=false