Bailout cu cîştiguri de 13 miliarde de dolari. Cum FED a fost “ţepuită” de bănci

Dacă v-aţi întrebat ce înseamnă să fii jurnalist de business inteligent, iacătă nişte băieţi de la Bloomberg, care au descoperit cam cît de mare e ţeapa pe care şi-au luat-o contribuabilii americani de la băncile salvate de guvernul american în plină criză economică. Pe scurt, aşa cum am priceput eu povestea, FED a acordat băncilor un ajutor total de nu mai puţin de 7,77 trilioane de dolari doar în 2009, adică mai bine de jumătate din produsul intern brut (PIB) al Statelor Unite. Fără a pune la socoteală prima tranşă, din decembrie 2008, de 1,2 trilioane de dolari.

De atunci, au calculat cei de la Bloomberg, băncile americane au făcut, doar pînă acum, venituri suplimentare de peste 13 miliarde de dolari, fără a socoti veniturile viitoare. În teorie, statul american şi-ar recupa, la un moment dat, banii împrumutaţi, dar rămîne o “ţeapă” morală, dacă ne gîndim că împrumutul luat de la FED pentru a se salva nu a fost altceva decît un ajutor pentru a-şi creşte profiturile… pe credit. Căci, pînă la urmă, despre asta vorbim, despre a face profit pe credit.

Interesant însă e altceva, anume că împrumurile nu au început odată cu criza, ci cu un an înainte. Jurnaliştii de la Bloomberg au primit, ca urmare a “Legii 544” de la ei de-acasă – Freedom of Information Act – vreo 29.000 de pagini despre bailout. Atît băncile, cît şi FED, au încercat să ţină secrete datele bailoutului, respectiv ce sume au fost acordate cui şi orice alte date contractuale. Împrumuturile au fost acordate începînd din 2007, cînd băncile au luat credite pe principiul “am o groază de datorii, ipotecă la casă şi ratele neplătite de jumătate de an, dar mă duc la banca centrală, declar că n-am nici o datorie şi cer împrumut. Şi a funcţionat.

Sumarul poveştii îl găsiţi pe Slate, de unde am furat şi eu exemplul dintre ghilimelele de mai sus. Povestea întreagă e pe site-ul Bloomberg. Ce e de-a dreptul strigător la cer – pentru americani, cel puţin – este că băncile, deşi salvate din banul public, nu au oprit sau măcar limitat, atît cît le-ar fi permis un minimum de bun-simţ, bonusurile. Astfel că, în 2010, bonusurile acordate de primele şase cele mai mari bănci s-au ridicat la peste 146 de miliarde de dolari, adică, în medie, cîte peste 126.000 de dolari de cap de angajat. Care angajat, fireşte, n-a primit nimic, că bonusurile nu erau pentru el, ci pentru şefi. Ca idee, valoarea totală a bonusurilor a fost similară celei din 2007, dinainte de criză.

Nu în ultimul rînd, pentru a explica de ce FED a luat o “ţeapă” morală de 13 miliarde de dolari, ideea ar fi următoarea: băncile au luat bani de la FED cu o dobîndă de 0.01% – practic, inexistentă sau, mă rog, mărunţiş, la ce sume au împrumutat – din care au dat mai departe la populaţie, sub formă de credite acordate la dobînzi, desigur, similare cu cele dinainte de criză. Din cele dobînzi, veniturile se ridică la 13 miliarde de dolari. Desigur, ţeapa nu e neapărat în profit, cît mai ales în bonusurile acordate în continuare, fără nici o problemă de moralitate.

Alte cifre, conform Bloomberg:

  • 3,6 milioane de locuinţe scoase la licitaţie, din august 2007 pînă în prezent, din cauză că americanul de rînd nu şi-a mai permis rata ipotecară
  • Cele mai mari şase bănci americane au încasat 4,8 miliarde de dolari din cele 13, iar cel mai mult a încasat Citigroup – 1,8 miliarde
  • Posibilitatea de a face profit de pe urma bailoutului, respectiv cîştigurile înregistrate ca urmare a dobînzii reduse acordate de FED, reprezintă echivalentul posibilităţii de a cumpăra un dolar la preţul de 97 de cenţi

Povestea e absolut fabuloasă, merită urmărită. După cum spune Ted Kaufman, un fost senator de Delaware din partea democraţilor care a încercat să introducă o lege de limitare a “mărimii” băncilor, America e sută la sută nepregătită pentru o nouă criză financiară.

24 comentarii

  1. Am urmărit și eu articolul, pe Google Plus mi-a sărit în ochi (acolo e puțină lume și în general americani). Băncile n-au scrupule și deja e foarte clar. Dacă acum 10 ani știam asta și strâmbam din nas, acum deja suntem furioși pentru că e clar că lăcomia celor 1% (vezi Occupy Wall Street) a dus statele (suverane?) în situația asta!
    Corolar: statele au devenit mai slabe și mai sărace decât corporațiile multinaționale. Capitalism feroce, nu?

  2. De asemenea, deși se numește Federal Reserve System și pare Federală (adică aparținând guvernului/statului federal american) FED este o asociație de bănci PRIVATE! E adevărat că există legi speciale pentru FED și că la finalul anului FED face un raport Congresului SUA, dar nu este o bancă de stat. Cel puțin așa înțeleg eu din ce citesc pe Wikipedia…
    Și dacă e privată, degeaba se enervează ziariștii americani pentru că totul e legal. Așa reiese și din articol, care blamează mai mult imoralitatea acțiunilor și faptul că au ascuns aceste informații.

    • @Florin Grozea: Depinde, daca e privata, dar administrata dupa legi speciale, s-ar putea sa fie nu chiar atit de legal ce s-a intimplat acolo. Plus de asta, pierzi din vedere un alt aspect, anume ca, daca nu ma insel, FED administreaza rezervele statului, ceea ce complica foarte lucrurile, ca e un soi de BNR semi-privat. E dubios rau sistemul, dar o sa iasa cu scintei.

  3. FED este un BNR cat se poate de privat. E ca si cum BCR, BRD, Raiff si restul bancilor din Romania infiinteaza o organizatie care stabileste dobanda de politica monetara, plafonul depozitelor pe care bancile le fac la organizatie (BNR-ul nostru. de ex, eu fac un depozit de 100 lei la BCR, banca e obligata sa depuna 10% la BNR, restul de 90%, adica 90 lei ii poate folosi banca sa dea credite, sa faca plasamente, etc), plus dreptul de a tipari moneda si de a injecta bani in piete.

    In mod normal, cand FED a dat trilioanele alea imprumut cu dobanda de 0,01%, ar fi trebuit sa existe o minte luminata care sa zica “ok, dam banii astia DAR, pana nu-i returnati, nu aveti voie sa faceti x, y, z, printre care si acordarea de bonusuri. Adevarul e ca, chiar daca ar fi existat o astfel de minte luminata, nu prea cred ca putea sa-i impuna prea multe lu’ FED

  4. dacă lui gigel îi dă mămica bani să-şi ia năstăsescu şi gheba iar gigel îşi cumpără hustler şi playboy şi mămica nu-l întreabă de sănătate – să mă ierte gigel, dacă mă citește, c-o spun aşa de franc – mă-sa-i proastă!
    în privinţa solicitării de la postarea trecută, nu știu dacă mă pot angaja. mai am una-alta de făcut pe lîngă. mulțumesc însă pentru ofertă.

  5. Too big to nail, daca-mi permiteti parafraza :) Merkel a propus, la un moment dat, taxarea speculatiilor bursiere intr-o forma care sa le descurajeze pe cele cu adevarat nesimtite (pariurile pe falimentele unor state, de exemplu). Nici macar n-a existat o dezbatere reala pe tema asta si subiectul a fost abandonat.

    Cine-i sefu’, deci?

  6. “Lua astfel fiinţă Banca Naţională a României, instituţie de credit, care deţinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor.” Asa s-a infiintat BNR de exemplu. DIn cate stiu eu asa a ramas pana cand au nationalizat-o comunistii.

  7. cuvantul corect in limba romana este ‘trilion’. nu exista ‘triliard’.

  8. Topica din titlu e stîngace, tradeaza o traducere cuvînt cu cuvînt.
    “Cum FED a fost…” >> “Cum a fost FED…”

    • @Catana: ia tradu tu, te rog, in engleza, mot-a-mot, si cauta pe google; gasesti ceva? Sau singurul tau scop in viata este sa vinezi greseli de topica? Serios, acum, am scris textul asta la miezul noptii si n-am corector angajat, ca nu ma plateste nimeni sa scriu stiri.

  9. @nedormitul : mai clar de atat nu se poate

  10. Combo, ai dreptate- si BNR a fost privata. Privilegiul de a emite bancnota era insa dublat de niste obligatii fata de stat. Nu trebuie sa intelegi ca “privat” relativ la BNR inseamna ceva similar cu ce e o companie privata (SRL sau SA in zilele noastre) pentru ca nu e chiar asa.

    In SUA lucrurile functioneaza chiar mai complicat si de fapt nu banca centrala emite moneda. E o coabitare intre Fed si Treasury din care rezulta dolarii pompati in economie.

    Alex, chestia aia cu 7.7 trilioane de dolari nu e asa o chestie extraordinara. Este o suma cumulata de garantii asa cum de altfel este mentionat in articol:
    “Add up guarantees and lending limits, and the Fed had committed $7.77 trillion as of March 2009 to rescuing the financial system, more than half the value of everything produced in the U.S. that year. ” (cu focus pe “add up”). Deci sunt garantii mai mici rostogolite de la zi la zi sau de la saptamana la saptamana si care adunate in total dau 7.7 trilioane de dolari si care cel mai probabil nici nu au fost folosite ci sunt doar un mijloc extrem de mentinere/redare a increderii.

    Ca sa vezi ca suma nu e asa de mare, de ex pe piata FOREX se tranzactioneaza zilnic aprox. 1.2 trilioane de dolari. Asta inseamna circa 350-360 trilioane dolari anual (am calculat tranzactiile din zilele lucratoare doar). Te las pe tine sa calculezi cam de cate ori din PIB global este aceasta cifra. (ca sa iti scutesc cautarile, PIB global este de circa 62 trilioane de dolari).

    Ce am zis mai sus nu inseamna ca ii scuz pe bancheri. Comportament vorace, folosirea banului public, bonusuri imense, folosirea banilor de la stat pentru speculatii, santajarea guvernelor- cred ca e de ajuns.

    PS: ce sunt alea “triliarde”?

  11. Sunt ingrijorat dl. Alex Mihaileanu, ca aceste informati, acest gen de a scrie (accesibil, ADEVARUL = simplicitate) nu are o circulatie corespunzatoare. Din cate am constatat, aceasta stare de lucruri, nu este specifica numai ro. Sunt practic socat cate tampeni/banalitati, au o difuzare mare, iar problemele relevante sunt la index, in cazul fericit.
    Va sugerez, in acelasi mod si o serie de articole care de pilda, sa explice mecanismul/functionarea diverselor burse specifice si generale, derivatele acestora, samd.
    Doresc sa va semnalez o paralela cu ani 70 si 80 din ro., si actuala stare de lucruri, tot de aici. Find plecat in delegati in exteriorul tari, pe domeni specifice de comert ext., trebuia sa comunic de acolo, si mai ales la revenire, observati/propuneri, etc. Aveam dificultati majore ptr. a fi inteles, de factori de decizie, care nu aveau habarn si nu pricepeau, incepand cu simple probleme strict tehnice sa nu vorbim de chestiunile complexe, cu interdependentele generale si particulare. Astazi in ro. factori de decizie si conducere au acelasi grad de profunda necunoastere, asociat cu ,,sfera de familie politica si/sau de rudenie,, +++ coruptie.

  12. cum a FED fost ţepuită bănci de.
    pune mîna şi corectează!

  13. @Alex
    Nu e musai sa fi tradus, cert e ca topica ta e englezeasca. “Cum a fost tepuita FED de banci” sau “Cum a fost FED tepuita de banci” suna mai româneste. Tu ai ales sa scrii în româna, ai un public din care cîteodata fac parte si eu, asa ca nu vad de ce te deranjeaza remarce ca ale mele.

    • @Catana: Nu ma deranjeaza in mod deosebit insa ma enerveaza cind se persista in idei false. De exemplu, aia prin care imi explicai ca am tradus mot-a-mot. N-am facut viata mea asta, nici n-o s-o fac. Topica mea cea englezeasca se intimpla din cauza ca stau toata ziua cu nasu-n articole scrise-n engleza, iar treaba asta te cam timpeste, la un moment dat, iti intra in reflex anumite exprimari. Grav ar fi fost daca scriam jumate in romaneste, jumate in englezeste.

  14. @catana: remarci
    @alex: Din cate inteleg eu miliardele alea de fapt numara de mai multe ori. Daca azi dau o garantie de 1 miliard pana maine, maine fac la fel de fapt se numara ca 2 miliarde. In esenta 7.7 trilioane au fost folosite la genul “FED promite ca daca Chase da faliment noi platim” Daca Chase nu da faliment, nici un dolar nu schimba propietarii. Mai ales ca dolarii respectivi nici n-au existat vreodata, a fost creati cand s-a dat garantia si au disparut cand a expirat garantia. Te rog sa ma corectezi daca am inteles eu gresit.

    ADMIN EDIT: Pluralul corect e “remarce”, baga un dexonline.ro sa te convingi.

  15. @Combo: exact. Sunt doua directii:

    1. garantii de lichiditate- acordate pe termen scurt si rostogolite de la zi la zi
    2. garantii de bonitate- acordate pe termen mai lung (saptamani, luni, etc)

    Astea doua luate la gramada si cumulate pentru toate bancile si pentru o perioada de timp dau impreuna 7.7trilioane dolari.

    Ca sa fie inteles mai bine si cu o comparatie din comertul privat, Fed a dat bancilor un fel de “scrisori de garantie” (in termeni financiari termenul e fortat insa pentru anumita lume e mai usor de conceptualizat)- unele pe termen foarte scurt pentru lichiditate si unele pe termen mediu pentru bonitate si pentru mentinerea increderii (sa nu mai scada actiunile, chestii care pot avea pana la urma un impact etc).

    Cata vreme bancile nu dau faliment sau nu au probleme de lichiditate sumele astea sunt pur si simplu virtuale, sunt doar niste posibilitati intr-un calculator.

    “dolarii respectivi nici n-au existat vreodata, a fost creati cand s-a dat garantia si au disparut cand a expirat garantia”. Aici e un pic mai complicat…

    Problema care apare insa (si diferenta fata de scrisorile de garantie clasice) este ca la scrisoarea de garantie folosirea are loc doar in caz de default (sau incident de plata- cred ca asa ii zic bancherii) insa aici bancile au putut folosi (a se citi deturna) o parte din aceste fonduri pentru speculatii. Practic au avut o caruta de bani la dispozitie cu care s-au jucat pe piete si au facut arsice FOREX, pietele de actiuni si obligatiuni, pietele de commodities (practic oriunde s-a putut specula). Cine s-a uitat pe piete in ultimii doi ani a vazut variatii zilnice masive mult peste mediile normale- asta tocmai din cauza ca in piata se “jucau” sume mari de catre institutii care stateau la specula si profit pe termen scurt (ca pe termen lung nu puteau tine banii, trebuiau sa ii inapoieze).

    Asadar problema nu e suma asta imensa (care in sine nu reprezinta nimic), ci faptul ca bancile au pus mana pe o parte din garantiile astea si au speculat la greu. Mie de ce nu imi da nimeni vreo suta de miliarde de dolari sa ma joc cu ei pe piata- ca sunt baiat bun, la asemenea suma sigur fac profit – altfel ingrop piata cu totul- si ii si platesc inapoi cu dobanda cand vine scadenta? Aici e problema cea mare- de ce doar bancile…si de ce doar alea?

    PS: not really my business, dar…pluralul de la “remarca” e “remarce” :)

  16. @all:mie imi suna (timpul trecut) mai bine “remarci”:D

  17. gramatică trei capace, unde toţi face remarce.

  18. Problema de fond e daca a fost incalcata sau nu legislatia americana.Daca da e datoria justitiei sa faca lumina.Restul sunt lolouri jurnalistice. Mai exista un aspect.Trebuie analizat fenomenul si cautata solutia legislativa sa nu se mai repete. Solutia e deci politica nu numai tehnica . O zi buna !

  19. Alex, iti recomand sa urmaresti :
    1) http://www.zerohedge.com
    2) http://www.maxkeiser.com
    3) http://trueeconomics.blogspot.com/
    si prezentarea aceasta a lui Chris Martenson (cauta pe wiki sa vezi ca omu’ are background stiintific)
    http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=8WBiTnBwSWc

    si tuturor celor cu mintea deschisa ce au citit articolul tau.
    PS: zerohedge.com e foarte bun. si Bloomberg preia info de acolo.
    PSS: mainstream media nu informeaza, ea conditioneaza, spala creiere, etc…

  20. salut,

    ideea asta am mai regasit-o pe forum: bancile, aflate in prapastie, au fost salvate de guverne, guverne care, pentru a salva bancile, au transferat, in circa populatiei, pierderile acestora – profitul se privatizeaza, pierderile se nationalizeaza – cam asa ci cu bancile: in timp ce stateau cu mina intinsa si cu capul plecat la guverne, managerii isi dadeau…bonusuri !

    deci, bancile, aflate la strinsoare, au fost salvate cu bani publici, evident cu dobinzi modice…

    acum, cind statele sint in criza, aceleasi banci, nu imprumuta guvernele care le-au salvat, cu dobinzi sub piata – vezi italia, spania…

    sau,cu alte cuvinte, guvernele, atunci cind au salvat bancile, ar fi trebuit sa le conditioneze salvarea…

    din pacate n-u facut-o…