Barcelona – Real, din tribune? Fantastic!

Returul semifinalei UEFA Champions League dintre Barcelona şi Real Madrid, pe Camp Nou, este o experienţă la care mulţi dintre noi pot doar să viseze. De fapt, să fii pe Camp Nou e o experienţă în sine, nu contează cu cine joacă Barcelona, şi merită să fii acolo măcar o singură dată-n viaţă. Vorba lui Laurenţiu, unul dintre cîştigătorii campaniei UniCredit Ţiriac, care evită să zboare cu avionul: “N-are decît să se prăbuşească, am văzut Barcelona – Real, măcar mor fericit“.

Spre deosebire de stadioanele româneşti, unde totul se rezumă la a înjura ca la uşa cortului şi la a sparge seminţe, eventual la a te lua la bătaie cu cine-ţi iese-n cale, un meci al Barcelonei nu e doar un spectacol fotbalistic, ci e un adevărat spectacol al tribunelor. În unele cazuri, mi s-a transmis, suporterii primesc tricouri, în funcţie de zona în care au bilet. În cazul de faţă, anunţîndu-se şi o ploaie, s-a mers pe varianta unor coli de plastic colorate. În cazul nostru, care am stat relativ aproape de mijocul terenului, gradena a fost dotată cu nişte coli albastre.

Pe spate, în catalană, instrucţiunile de utilizare. Suporterii sînt rugaţi să le ridice atunci cînd echipa intră pe teren, cînd se cîntă imnul FCB, cînd se cîntă imnul UEFA Champions League, dar şi în alte momente ale meciului. Nimeni nu obligă pe nimeni, dar fanii Barcei o fac pentru că ştiu că altfel n-ar avea farmec. E modul lor de a-şi arăta afecţiunea faţă de echipa favorită, tot aşa cum clubul îşi arată recunoştinţa oferind 50% reducere abonaţilor la stadion la meciurile din Cupe.

Pentru un român obişnuit cu comportamentul tipic autohton, să nu auzi huiduieli e lucru mare. Imaginaţi-vă un meci al Stelei şi o ratare a lui Bănel. Cam cîte minute se aud huiduieli? Ei, bine, în afară de un “ooo” scurt, uşor deamăgit, dar nu mai lung de trei secunde, pe Camp Nou, suporterii încep să aplaude. Pentru că, în ciuda ratării, echipa vrea să cîştige, iar publicul primeşte spectacol. Un fel de “aţi ratat, dar nu-i nimic, încercăm din nou“.

Desigur, nu acelaşi lucru e valabil pentru adversari. Fiecare secundă de posesie a mingii pentru Real Madrid înseamnă fluierături necontenite. Îmi imaginez că trebuie să fie un mic iad pentru jucătorii echipei adverse să fie fluieraţi neîncetat. Dar nici un suporter nu va înjura, nu va arunca cu dopuri, cu brichete, cu peturi. Pentru că a fi suporter nu înseamnă să fii barbar. Or, în atare condiţii, uitîndu-mă la cît de civilizaţi sînt catalanii, m-am simţit ca un ţăran care-a nimerit la civilizaţie şi nu ştie ce i se întîmplă.

Magazinul oficial al FC Barcelona, nivelul -1

Desigur, exagerez un pic, dar e un şoc cultural. Cu atît mai mult cu cît, înainte de meci, unul dintre trotuare este ocupat de ultraşii FCB, care iau pauze din cîntat doar pentru a-şi face poze şi pentru a mai da peste cap o bere. Doar că, spre deosebire de Ghencea – un cartier în care am locuit şi unde am văzut comportamentul steliştilor -, poţi să treci îmbrăcat în tricoul lui Real şi, cu toate astea, nimeni nu se va lua de tine. Ba mai mult, ca să te simţi ca-ntr-un film prost, nimeni nu aruncă paharele sau dozele de bere pe unde apucă, ci le lasă, acolo unde nu există coşuri de gunoi, în “pătrăţelele” din care răsar copacii de pe trotuare. Să le fie mai uşor şi celor de la salubritate să le strîngă.

Este, pînă la urmă, un tip de solidaritate umană. Ne pasă de noi, ne-mbătăm ca porcii, ne pasă de echipă, îi cîntăm imnul în plină stradă şi pe stadion, dar ne pasă şi de cei care trebuie să cureţe în urma noastră. Iar noncombatul, atunci cînd vine vorba de neînţelegeri în ceea ce priveşte preferinţele fotbalistice, arată că şi sportul are propriile limite şi că nu merită să iei cîteva bastoane pe spinare de la mossos d’esquadra din prea multă dragoste pentru Messi.

Trăgînd linie şi lăsînd la o parte că am fost cazaţi în acelaşi hotel cu cei de la Real Madrid, iar băieţii şi-au făcut poze cu Hagi, prezent şi el la meci, eu, care de regulă nu ţin morţiş să mă uit la meciuri, cred că aş putea deveni microbist dacă aş locui în Barcelona. E spectacolul fotbalistic total. Şi a meritat fiecare dintre cele 90 de minute, în ciuda ploii şi a tremuratului pe stadion ca un cîine ud, alături de ceilalţi 95.000 de suporteri din tribune. Ştiu că spun un truism, dar nu se compară cu nimic din ce se petrece pe stadioanele româneşti.

PS: Mai tîrziu, după ce scot şi clipurile video din telefon, public şi un filmuleţ, pentru o mai bună înţelegere a atmosferei de pe stadion. Din păcate, nu redă şi senzaţia pe care o ai în momentul în care fanii se ridică în picioare, iar betonul de sub tălpi vibrează, la propriu.

Dacă îţi place acest blog şi vrei să-l susţii, cumpără de la eMag folosind acest link.

9 comentarii

  1. Ma bucur ca ai ajuns la meci, Alex, si ca a fost asa pe cum scriai tu. Nu stiam ca sunt asa de civilizati suporterii ceia, chiar ma gandeam cu groaza ce nasol ar fi daca suporterii ar fi ca tembelii de la noi….. ma bucur sa aflu ca nu e cazul. Cale lunga pana or fi si ai nostri la fel, pana n-or mai injura, pana n-or mai vandaliza totul, pana nu si-or mai imparti ciomege.

    ;)

  2. “De fapt, să fii pe Camp Nou e o experienţă în sine, nu contează cu cine joacă Barcelona”. Completare: chiar si ziua, cand nu e nimeni, e o senzatie unica sa fii pe Camp Nou!

  3. Voi merge si eu la meciurile de fotbal a echipei favorite cand va exista un comportament similar al galeriilor in Romania. Sper doar ca pensia sa imi mai ajunga atunci sa si cumpar biletul de meci :D

  4. Bun, asta e de tinut minte iar cu prima ocazie cand ajung la Barca am sa merg pe stadion. Sau, am sa ma duc special ca sa vad un astfel de meci.

    Merci de poveste, aproape ca m-am simtit acolo.

    P.S. Se fumeaza pe stadion? Am fost eu la un meci in Suedia iar la aia nu se fuma in intreaga incinta a stadionului :(

  5. Nu arunca brichete, dopuri si peturi ci capete de porc
    http://www.tv3.cat/videos/196269
    Hai sa nu ii idealizam nici pe catalani ca au si ei pacatele lor. Ca sa nu mai zic ca multi dintre ”barbarii” astia de Romania depun eforturi financiare si munca pentru cartoanele alea care pe Camp Nou sunt facute de firme specializate angajate de club.

  6. numai lui mourinho nu i-a placut din tribuna!

  7. sunt curios ce ai spune despre Liverpool-Manchester , cu “u never walk alone” cantat de 50 de mii de oameni

    :))

  8. Ce e frumos, place oricui….Frumoasa experienta descrisa in articol…Asta e fotbalul adevarat nu ce se intampla in Romania…