Bloguri, informaţii de contact şi credibilitate

Mă bucur cînd apar bloguri noi, mai ales dintre cele pe care se scrie bine. Însă de multe ori, cînd se scrie prea bine, se întîmplă ceva. Vreau să ştiu cine scrie. Şi, de cele mai multe ori, nu există o pagină “despre.” Nu despre autor, cel puţin.

death

Dacă există o pagină “despre,” atunci e un text despre cum blogul vrea să devină relevant pe domeniul respectiv sau despre cum pasiunea pentru domeniu contează. Fără nume, fără poză, fără link către LinkedIn, fără nimic. În cazuri mai fericite, link către pagina de Facebook a blogului, de unde nu afli nimic despre autor.

Acelaşi lucru e valabil şi cînd vine vorba de pagina de contact. Nu-ţi cere nimeni un număr de telefon, dar o adresă de mail scrisă cît mai clar şi un nume parcă nu ar strica. În schimb, găseşti un formular de contact tern. Doar că un formular nu-ţi inspiră nici un strop de încredere, cu atît mai mult cu cît nu ştii la cine ajunge mail-ul şi în care bază de spam poţi nimeri.

Prin urmare, lucrurile-s simple. Dacă vrei credibilitate, spune cine eşti. Şi mai ales dacă vrei cititori mai mulţi. Altfel, e un fel de moartea pasiunii.

11 comentarii

  1. Iar discutia asta despre asumarea identitatii online? E aceeasi discutie de ani de zile si tot ii dati inainte cu ea? Cu ce e mai bun un prost care semneaza cu nume si prenume decat un destept care semneaza cu pseudonim? A schimbat cu ceva tendinta de acum cativa ani a bloggerilor de a deveni din pseudonim.com numeprenume.ro calitatea scriiturilo lor? Sa spunem ca nu-ti place comentariul asta? Daca l-as semna ti-ar placea mai mult?

  2. Sa inteleg ca Daft Punk nu sunt credibili?:-)

    Ipo a zis bine mai sus, ti se pare ca Negrea scrie mai bine acum decat atunci cand isi spunea Buddha? A, ca e mai credibil? Credibil pentru cine, pentru marci, agentii etc? Si, cu ce ma ajuta asta pe mine, cititorul? Dimpotriva, cu cat e mai credibil pentru marcile care-i dau publicitate, cu atat e mai putin credibil pentru mine, cititorul, pentru ca stiu ca o sa-mi tot spuna cat de frumoase sunt marcile care-i dau lui sa manance.

    Alt exemplu: ti se pare ca Adrian Nastase e mai credibil pentru ca stim ca e blogul lui? Eu zic ca e chiar invers, era mai credibil si mai interesant daca avea un pseudonim, unele analize puteau fi relevante. Insa, venind de la Nastase, cam vezi de unde vin si care e scopul. Deci, credibilitate zero.

    Crezi ca daca maine imi scriu numele si prenumele pe blog, devin brusc mai credibil?

    • @sushimade: Meh. Ce-are sula cu prefectura? Eu cred că există două tipuri de bloggeri: cei care sînt dispuşi să facă o pagină cu informaţii despre autor şi cei care nu. Asta nu înseamnă că nu-ţi citesc ţie blogul sau că nu i l-aş citi lui @Ipo, cîtă vreme voi comentaţi (OK, tu mai puţin) frecvent pe aici. Pentru că apare oricum un sentiment de familiaritate şi, deci, sînt mai dispus să mă întorc pe blogul tău. Pe de altă parte, dacă tu vii şi-mi dai un link către un blog nesemnat, o să citesc un articol şi n-o să mă mai întorc niciodată pe el (sau poate doar prin alt link), dacă nu ştiu cine scrie. Vezi exemplele recente cu Laura Ilica, dom’şoara care a scris două texte (altminteri, bune) despre “ameninţarea Rusiei.” Le-am citit, am vrut să văd cine e şi ce business a făcut prin Rusia, n-am găsit detalii, nu m-am mai întors. Despre asta e vorba.

  3. Eu scriu pe blog din 2007, chiar daca e pe privat acum. Te faci ca nu intelegi? Pacat, astept un alexmihaileanu.ro care sa fie mai… Obiectiv ;)

  4. Să zicem că pe blog scrii de regulă despre produse, nu bârfe şi idei. În fiecare articol vorbeşti despre una sau mai multe produse şi printre altele menţionezi şi de unde se pot achiziţiona, fie România, fie lumea mare. Menţiune cu una sau mai multe linkuri, totul clar. Tu nu vinzi nimic şi nici linkurile nu sunt neapărat cu afiliere, le prezinti doar pentru că îţi plac, ţi se par deosebite etc. Şi începe să te contacteze lumea cu întrebări de genul “de unde cumpăr…” sau “comand şi eu 5 bucăţi, trimitemi-le la…” ş.a.m.d. Deşi scrie extrem de CLAR în articol de unde se pot cumpăra. Unii insistă, degeaba le explici că tu nu vinzi nimci dar că pot cumpăra de colo sau dincolo (că ei nu recunosc nici linkul, nici de Google nu par a şti) ei insistă şi au impresia că nu eşti serios, că nu vrei să-i serveşti. Ce altă posibilitate ai decât să reduci la minim datele de contact de pe blog?

    • @Sakura: corect. Eu, de regulă, nu răspund la comentarii de genul ăsta. Însă mă gîndesc mai degrabă la blogurile din categoria celor de opinie, pe zone de economic sau politic, media, marketing, tehnologie, cele pe care le urmăresc eu. De exemplu, dacă cineva îşi dă cu părerea despre cît de bună sau de proastă e presa, aş vrea să ştiu ce experienţă are în presă. Dacă vorbeşte despre tehnologie (dacă scrie despre tehnicalităţi, de exemplu, sau despre vînzări etc.), aş vrea să ştiu dacă a lucrat ca inginer, în retail-ul de profil sau în media. La asta mă refer.

  5. Ar trebui sa fie indeajuns din ceea ce scrie o persoana sa iti dai seama daca are sens sau nu – de exemplu, daca scriu ca un produs e mai bun decit altul, trebuie sa iti si explic de ce cred eu, prin comparatie daca vrei, nu ar trebui sa ma crezi pe cuvind fiindca sint inginer intr-un profil de 15 ani. Cred ca toti avem exemple din domeniile fiecaruia de activitate ca experienta in timp nu inseamna neaparat si calitate, sau pentru ca ai si lucrat pentru firme cu nume mare inseamna ca ai si invatat ceva de’acolo.

    Inteleg ce vrei sa spui, vorbind din punctul de vedere al unui cititor sa zicem, dar pe de alta din punctul meu de vedere ca blogger (tehnologie) consider irelevant profilul meu, virsta, unde stau si ce fac – citeste ce scriu, daca iti place sau iti foloseste, perfect, poate o sa mai vii sa mai citesti si altele, daca nu, poti sa mergi mai departe sint alte mii de bloguri. Intr-un fel e fair si le da o shansa si incepatorilor, scrii bine, nu trebuie sa ai cine stie ce profil, si ma tine si pe mine pe virful degetelor, in loc sa ma las pe-o ureche, uite mah ce meseriash sint eu, cite lucruri am facut.

    Daca e vorba de alte domenii, sa zicem de influenta, politica, arta, etc. poate e preferabil sa stii cu cine ai de’a face, dar in acelasi timp poti sa aplici foarte simplu exact aceeasi masura – daca scrie de calitate, scrie positiv si rezonezi ca persoana si sistem de valori cu ce scrie, foarte bine, ma intereseaza mai putin cine e, si chiar daca ash avea adresa lui de contact, sa zicem sa intram intr-o discutie, daca sinteti pe acord pe un subiect, e foarte posibil sa nu va intelegeti pe o gramada de alte subiecte :-) Plus, poti foarte bine sa ii lasi un comentariu in care sa-i spui ca vrei sa-l contactezi sau chiar sa-i bati obrazul, bai, nu stiu cu cine am de-a face aici :-)

  6. LOL apropo de duamna cu textele despre Rusia. Putea sa isi lase sdresa de mail si profilul de Hi5, aa, astaaa, FB si tot o tampenie era textul ei. O sumarizez eu: am fost in Rusia si nu am inteles limba, iar raii aia nu vorbesc alte limbi, deci sunt rai. Mdap.
    Sushimade (Fluture?) a dat si nume, eu am fost mai finut. Chiar, Sebastianbargau mai e la moda? Ca il ajunge din urma evasile…

  7. Sunt de aceeasi parere cu Alex. Eu nu sunt blogger ca voi, doar citesc. Cand descopar un blog nou ma duc direct la pagina ‘despre’ si daca nu gasesc acolo un om real, imi scade increderea si nu mai revin pe blog.

  8. Pe acelasi principiu aplicat de voi, nu ascult pe cineva la radio pentru ca nu stiu cine e? Nu ma uit la o persoana care spune lucruri interesante la TV pentru ca nu stiu cine e? Nu ascult muzica clasica pentru ca nu stiu cine o interpreteaza (sau a compus-o)? Si totusi, la radio ascultati o melodie care “va atinge cu ceva” chiar daca nu stiti trupa sau artistul. De ce n-ati putea face la fel cu cititul?