Bolşevicul începe să uite, nu-i a bună

Cred că iar l-a numit cineva “bolşevic” pe Ion Iliescu, altfel nu-mi explic ieşirea lui de azi. S-a luat, de data asta, de Ion Cristoiu – nu că domnu’ Jack ar fi mai breaz, dar aia-i altă discuţie şi n-o s-o tratez azi. Însă atacul lui Iliescu (omul, în general, e zen, însă îşi iese din pepeni când îl face cineva “bolşevic”) are alte elemente interesante.

iliescu

O fi mirosind a neamţ (domnul Alhzeimer, adică), deşi, mai degrabă, l-aş suspecta de ticăloşie, cert e că Nemuritorul se dă la fund şi se face că plouă, ca şi când n-ar fi chemat el însuşi minerii în Bucureşti, la plantat de panseluţe. Iată ce spune ‘mnealui:

FSN nu a fost, cum crede Ion Cristoiu, un partid al pitecantropiei politice. Este treaba domniei sale pe cine și cum a servit și servește. FSN, cu toate limitele și erorile sale-proprii tuturor partidelor din tranziția spre democrație-a fost un partid responsabil, care a construit instituții democratice, o Constituție în acord cu normele europene, a inițiat tranziția la economia de piață, a condus România atunci când a ieșit din CAER și din Tratatul de la Varșovia, a dus-o în Consiliul Europei.

Adevărat, n-a fost un partid al unei specii de maimuţe ramolite în procesul de evoluţie către homo erectus, trezită peste noapte în politica unei ţări postcomuniste. A fost însă – şi continuă să fie – un partid de maimuţe care copiază tot comportamentul comunist de care Iliescu se delimitează acum, parcă cuprins de senilitate.

Dar staţi liniştiţi, omul e cât se poate de sănătos. Ba, aş zice, e mai sănătos decât toţi politicienii din partidul pe care l-a păstorit – şi nu mă refer la probleme cu genunchii. Este însă ticălos.

FSN, cu toate iteraţiile sale ulterioare, a fost, într-adevăr, un partid responsabil. Responsabil de devalizarea unei întregi economii şi de crearea unui sistem de corupţie aproape paroxist.

Violențe sociale au fost și în perioada mandatului președintelui Emil Constantinescu. Poate bătălia de la Costești îi mai spune ceva “obiectivului” jurnalist.

Doar de dragul adevărului istoric, iată ce consemnează Wikipedia la termenul “Mineriadă.” Să reţinem doar că, în perioada lui Miluţă, şi-au luat-o pe cocoaşă oamenii plătiţi să se bată, adică jandarmii, şi o serie de mineri, plus ceva pagube materiale.

În primele două mineriade, au fost câteva zeci de oameni bătuţi, apoi trimişi în faţa unor instanţe de judecată, de către nişte “forţe de ordine” combinate (adică inclusiv cu mineri în componenţă) conduse de lideri FSN.

Jumătate de an mai târziu, în iunie ’90, au fost şase morţi (patru împuşcaţi, unul înjunghiat) şi 746 de răniţi. În septembrie 1991, la a treia mineriadă, “recolta” violenţelor – fără a socoti pagubele materiale – s-a ridicat la patru morţi (trei în Bucureşti, unul în Vulcan) şi 455 de răniţi, dintre care 40 spitalizaţi. Bolşevicul nu-şi mai aminteşte.

Oameni ca Ion Cristoiu au construit, din prostie, sau din ticăloșie, imaginea unei Românii dominată de “baroni” locali. Dacă mai înțelege ceva din ceea ce înseamnă democrație, separația puterilor în stat, descentralizare administrativă, subsidiaritate, nu ar mai debita astfel de clișee penibile. În România puterea politică și administrativă este împărțită, nu mai suntem în regimul partidului unic și al Iubitului Conducător. “Baronii” sunt votați de oameni, și se supun controlului lor democratic, iar când încalcă legea sunt sancționați de lege.

Vorbi ticălosul despre ticăloşie. Baronii locali n-au fost construiţi de Cristoiu, ci de FSN sub directa oblăduire a bolşevicului. Dacă-i păsa câtuşi de puţin Ticălosului, avea grijă ca, în mandatele sale în fruntea ţării şi a partidului, să crească un partid politic cu oameni curaţi. Bolşevicul însă a crescut o clasă politică formată din comunişti de mâna a doua şi securişti.

Şi mai ticăloasă e folosirea sintagmei “descentralizare administrativă”, când toată lumea ştie foarte bine că a fost o împărţeală între mafioţii din partidul lui. Gorjul lui Mischie, Vrancea lui Oprişan, Constanţa lui Mazăre şi lista rămâne deschisă. Orice om care a citit câteva ştiri politice în viaţa lui ştie că baronii locali, ăia votaţi de oameni, au ajuns pe baza unui vot forţat de găleţi electorale. Cât despre controlul democratic, hai să ne amintim un pic de perioada Năstase, când erau “democratic” controlaţi procurorii.

Există o solidaritate, și o conlucrare între generații, care au interese comune, pentru existența și continuitatea partidului.

Da, cu asta sunt de acord. Pentru existenţa şi continuitatea hoţiilor. Deşi, sincer, cred că e mai degrabă o conlucrare de faţadă, până apucă lupii tineri să preia puterea complet.

Încheierea însă e magistrală:

Poate mă repet: democrația, ca și libertatea de exprimare, implică și responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Când uităm de responsabilitate, cădem în mocirla în care se scaldă Ion  Cristoiu.

A vorbit responsabilul. Am râs.

5 comentarii

  1. Bine Alex! M-am racorit un pic -pe caldurile astea- citind articolul tau.
    Totusi, o intrebare: Mazare, din cate stiu eu, initial a fost anti-FSN/PDSR/PSD. Ulterior, fiind tipul dornic de parvenire cu orice pret, s-a dat cu cine trebuie. Adica vreau sa spun ca nu cred ca a fost crescut de catre Bolsevic.
    Poate gresesc, nu sunt sigur, dar nu am chef sa ma documentez acum.
    Ce parere ai?

  2. Lăsați-o moartă cu senilitatea și comparați-l cu gașca lui Putin care toarnă minciuni la fel de stupefiante fără să clipească. Nu are nimic de a face cu vîrsta ci cu o anumită manieră de gîndire perfect sintetizată de Arghezi acum o sută de ani (scuze dacă mă repet):

    „Adevărul este că între europeni şi ruşi e o diferenţă ca de la ied la hipopotam. E o lume de stupefacţii şi gigantisme. Definirea spiritului rusesc porneşte de la diferenţa cosmică faţă de spiritul european. A căuta să-l înţelegi după normele firescului e o întreprindere zadarnică:
    Dacă mintea noastră merge la dreapta, mintea rusească o ia de-a-ndaratele şi săgeata ei de manometru tremură şi sare peste intervale. Au alte filozofii, chiar alte matematici. Ruseşte, una cu trei face între şapte şi nouă şi minusul e cubat. De două ori patru e unsprezece sau treizeci şi cinci. Conflictul de caracter ia la ruşi proporţii elefantiazis fantastice şi se tîrăsc (sic !) între Adam, Iov şi Apocalips. Neamul ăsta, pe care îl cunosc în străinătate, în exemplarele lui princeps, poate să fie internaţional şi naţionalist şi şovin în acelaşi timp, pravoslavnic bigot şi ateu, de-a valma. La el, contradicţia se armonizează. Lucrurile ce se bat cap în cap îşi împletesc coarnele într-o logică înspăimîntătoare. Diametralele opuse duc la unicul oblic şi la sinteza neagră.”

    SINTEZA NEAGRĂ ! Brr !

  3. Bătrîneţe, haine grele. Plus ambiţie absurdă de a sta în casă fără AC, să nu te tragă curentul la şale. Pe căldurile astea îţi fierb creierii, vorbeşti prostii…

  4. iliescu a condus din culise lovitura de stat inregistrata oficial revolutie spontana. Asa cum capodopera muncii sale de mincinos nu a fost demontata, e normal ca omul sa riposteze cu minciuni pentru toate celelalte monstruozitati mai mici.
    iliescu a fost si a ramas un escroc incurabil. unul care isi suntine pana la plictiseala aceleasi idei fixe si mizeaza pe faptul ca oamenii respectabil sunt crezuti. a-si recunoaste greselile inseamna pentru el a se desfiinta ca identitate. si ilici traieste cu ideea ca a fost un om deosibit de bun.
    discursul lui face o fenta oratorica: incepe cu o propozitie de primit acordul vigilentei ‘ FSN, cu toate limitele și erorile sale’ si apoi spune ce mesaj vrea el ‘… a dus Romania in Consiliul Europei’. eu zic ca psd a intarziat europenizarea romaniei, ba chiar taica ilici vroia la revolutie sa vina armata rusa.
    Acelasi tip de constructie a minciunii il are si Ponta, ‘camuflare printre altii’: ‘fsn cu limitele si defectele sale propii tuturor partidelor de tranzitie’ – nu nu toate partidele au chemat minerii, unele au incasat bate si au avut sedii vandalizate.
    Constitutia la care face referire a fost contruita pentru chipul si asemanarea sa, anume ca presedintele sa nu aiba responsabilitate de nimic, desi e singurul ales direct. perfect pentru un escroc, si de fiecare data cand se incearca tragerea lui la raspundere el riposteaza cu inversunare