Unde mai bei o cafea bună în Bucureşti

Că tot postează lumea selfie-uri cu paharul de carton de la Starbucks, există opţiuni mai bune prin Bucureşti. Las pe-aici o listă scurtă cu locuri mişto, unde chiar au cafea bună, deşi nu toţi consumatorii rezonează cu ideea de cafea făcută ca la carte.

E cumva de înţeles, mai ales după ce te-ai obişnuit cu nişte poşirci lungi, precum cafeaua de filtru (iar aici mă includ şi pe mine), spre deosebire de o cafea de espressor, care e mai densă, mai amară, mai parfumată şi, dacă e ceva mai tare, s-ar putea să-ţi strepezească dinţii.

E drept că, până acum vreo trei luni, pierdeam şi eu vremea pe la Starbucksul de la Victoriei, mi se părea că fac o mocha decentă, era taman bună de lungit în faţa laptopului, când aveam de treabă.

Doar că, la Victoriei, există cel puţin două variante mai bune. Prima e Meron, dar habar n-aveam că oamenii mai au patru cafenele în Cluj până n-am intrat mai devreme pe pagina lor de Facebook. Pentru cine nu-i fan espresso, oamenii au un flat white foarte bun.

Doi paşi mai încolo, pe Calea Victoriei – ironic, lângă Starbucks; tocmai de asta nu e niciodată plin – e Fellow One. Cafeaua e bună, dar e un pic prea tare pentru gustul meu, inclusiv flat white-ul.

De Steam cred că ştie toată lumea. Ăştia sunt cumva opusul lui Fellow One, cafeaua e un pic mai “moale” şi, bănuiesc, pe gustul mai multora. Au două cafenele, una pe Dacia colţ cu Nicolae Iorga şi una pe Uruguay, se intră din Bd. Aviatorilor, vizavi de turnul de birouri.

Ce-am mai descoperit recent e Beans & Dots, la Palatul Universul (pe Brezoianu), conceptul e preluat de la The Barn, din Berlin, schimbă soiul de cafea săptămânal şi e singura cafenea din Bucureşti în care am călcat unde, pe lângă ceaşca de cafea, ţi se aduce şi un pahar cu apă, spre deosebire de restul cafenelelor, unde eşti întrebat dacă vrei şi apă, apoi o regăseşti pe nota de plată. E mişto de început cu un espresso, să poţi să-l miroşi întâi, să ştii ce bei, apoi poţi să treci şi la altele.

Ce mi se pare fain la cafenelele astea e că, deşi pare o fiţă (vai, nu mai putem trăi fără cafea columbiană, braziliană, kenyană!, ce?, vă stă-n gât aia de la dozator, snobilor?), sunt nişte oameni care chiar sunt pasionaţi şi au grijă să îţi dea un produs bun, nu o zeamă lungă plină de zahăr, la un preţ decent (sau, na, similar cu Starbucks, dar măcar are gust).

Singurul “avantaj” al Starbucks e că, pentru doi lei în plus, primeşti jumate de litru de cafea la pachet, pe care poţi s-o lungeşti jumate de zi, pe când astelalte nu vând cafea la găleată (deşi poţi să iei la pachet).

PS: Or mai fi şi altele, dar nu mi-am făcut un scop în viaţă să le ştiu pe de rost. Astea-s cele pe care le-am descoperit eu în ultimele trei luni.

(Foto: Beans & Dots, că eu nu fac poze la ceştile de cafea)

6 comentarii

  1. Am fost în weekend la M60 – la fel, se aduce un pahar de apă pe lângă.
    Cafeaua e bună și au niște gustări delicioase.

  2. Zahărul îi face pe oameni să nu mai simtă diferența dintre cafea și zeamă lungă.

    Sau așa ar fi zis Honey Boo Boo după ce și-a pus zahăr în fasole, ciorba de pui și salata de vinete.

  3. La Origo cred că primești apă odată cu espresso-ul.

    La Frudisiac și Two Minutes ai apă la discreție în vase pe bar / masă.

    Sunt multe cafenele mișto, cu cafea de specialitate. Origo, Two Minutes (două cafenele – Floreasca și Cotroceni), Boiler, M60, Steam, Frudisiac, Fellow One, T-Zero (au două cafenele), și dacă vrei, îți mai trimit destinații :)

    Eu merg des la Two Minutes. Folosesc cafea de la Right Side Coffee, Barcelona.

    Cafea poți bea și la prăjitoria Guido (Mihai Eminescu cu Viitorului).

  4. incearca si Atelier Pinion – e un concept interesant, vis a vis de “la Placinte” – Dacia. Si nou aparuti , Labirint , pe Splaiul Independentei