Iată de ce chioşcurile RATB trebuie desfiinţate

Iată de ce chioşcurile RATB trebuie desfiinţate

Vreţi transport public civilizat în Bucureşti? Primul pas este desfiinţarea chioşcurilor RATB. Corect spus ar fi: trebuie desfiinţat RATB, dar aia e altă discuţie. Hai să pornim de la premiza că păstrăm compania falimentară a primăriei.

RATB are 99 chioşcuri de bilete în tot Bucureştiul. Serios, le-am numărat, lista e publică pe site. 99 chioşcuri de bilete la 2.396 staţii. Adică un chioşc de bilete la 24 staţii. Asta înseamnă 198 angajaţi (două ture per chioşc) la 2,26 milioane pasageri zilnic (sau 786 milioane anual).

Aţi sesizat ridicolul, nu? Hai să-l şi ilustrăm. Primul exemplu, de la mine din cartier: Piaţa Iancului.

Ordinea de citire a staţiilor este cea a acelor de ceasornic. În medie, dacă nu stai la semafor, să ajungi de la punctul roşu (chioşcul de bilete) în staţia de pe Iancului (numărul 3) de la Mega Image, durează trei minute. Cu tot cu semafor, se fac vreo cinci.

Următorul exemplu: Bucur Obor.

De la punctul roşu (pe Colentina, vizavi de magazinul Bucur Obor) şi până la punctul 3, pe Moşilor, sunt 500 metri (adică jumătate de kilometru, aproximativ şase minute fără stat la semafor, vreo opt sau chiar nouă dacă aştepţi să se facă verde).

Observaţie: punctele 11 şi 12 sunt trecute acolo, dar n-am nici cea mai vagă idee care e chioşcul de bilete care le deserveşte. Ar putea fi cel de la Obor, ar putea fi cel de la Kaufland Colentina, distanţa e aceeaşi: vreo cinci minute.

La fel, punctul 2 este staţia de la colţ cu Chiristigiilor, e la 800 metri distanţă.  Să zicem că e deservită de chioşcul de pe Ferdinand, tot sunt 400 metri (adică, vezi mai sus, vreo cinci minute de mers pe jos). Distanţele sunt calculate cu Google Maps.

Alt exemplu, mai penibil: Foişorul de Foc.

Sunt 16 staţii RATB şi un singur chioşc. În caz că aveţi impresia că e un typo, hai să scriu pe litere: ş a i s p r e z e c e. Şaisprezece. Şasesprezece.

De la punctul roşu (chioşcul de bilete) la punctul 5 sunt cel puţin 500 metri. Chiar şi cu exemplul ăsta de-a dreptul ridicol, e şi mai ridicol faptul că, potrivit cifrelor RATB, un chioşc deserveşte – din nou precizez – 24 staţii.

Chioşcurile RATB sunt inutile

Întregul sistem RATB este complet greşit. În nici o ţară normală nu ar trebui să există un chioşc de bilete la 24 staţii.

OK, o să ziceţi, dar nu e dracul chiar aşa de negru, că staţiile de troleu/autobuz sunt vizavi, de fapt nu-s 24, sunt doar 12. E LA FEL DE RIDICOL!

Am scris despre soluţia logică încă de acum cinci ani. E simplu: automate de bilete în fiecare staţie. Da, câte unul în fiecare dintre cele 24. Fiecare trotuar cu automatul lui, fiecare refugiu de tramvai cu automatul lui.

În link-ul din paragraful de deasupra, e o poză pe care am făcut-o acum opt ani în Bratislava. E un “ţăruş” de la care puteai să cumperi bilet introducând monede. N-am mai fost în Bratislava de prin 2011, bănui că le-au schimbat între timp, nu-ţi mai eliberează bilet de hârtie pe care-l compostezi prin găurire, ca pe vremuri. Dar uite alt exemplu, din Bruxelles.

Întâmplător, e o staţie din Place du Luxembourg, în faţa Parlamentului European, dar automatele alea există aproape peste tot. Nu există scuza că nu ai avut de unde să reîncarci cardul sau că n-ai avut de unde să-ţi iei bilet.

Revin la exemplul de mai sus, cu staţiile de la Obor: ce faci dacă stai la 800 metri de chioşcul de bilete şi ai rămas fără credit? Baţi pe jos un kilometru pentru un bilet de 1,3 lei?

Angajaţii trebuie reprofilaţi

Chioşcurile de bilete sunt inutile. Sunt aproape 200 angajaţi care ar trebui reprofilaţi. M-am uitat pe un document statistic al RATB din 2016, erau 10.124 angajaţi. Eliminăm TESA, personalul medical şi maiştrii, rămân 8.841 “muncitori” din care, după ce scădem şoferii, rămân 5.047 “rest personal.”

Nu ştiu ce înseamnă “rest personal”, dar presupun că includem aici oamenii de la curăţenie, de la spălătorii, de la service-uri şi restul. Ştim că avem 200 vânzători. Câţi din cei care rămân sunt controlori?

La cât de des îi văd eu prin Bucureşti (şi eu circul ceva cu RATB-ul), or fi mai mult de 500? M-aş îndoi.

În cazul ăsta, nu mai bine îi reprofilezi pe vânzători în controlori şi-i trimiţi la treabă?

RATB nu este o companie eficientă

Doar în 2016, RATB a avut pierderi de vreo 220.000 euro. Anul trecut, RATB avea datorii de 75 milioane euro (conform Ministerului de Finanţe), din care primăria, anul trecut, vota să achite 28 milioane euro. În 2008, datoriile erau de 162 milioane euro, din care primăria a tot plătit din buzunarele noastre.

Singurul mod prin care eficientizezi RATB-ul este să scapi de scuze. Faci o investiţie în automate de bilete şi angajezi cât mai mulţi controlori. Nu pe 2.000 lei lunar, să-i vezi cum acceptă 10 lei de la blatiştii care vor să scape de amendă, ci pe 4.000 lei, 5.000 lei, să nu mai fie tentaţi.

Dai amenzi până nu se mai poate. Altfel, nu se rezolvă nimic. RATB va continua să fie o gaură neagră, iar călătorii vor continua să se coacă în autobuze şi trolee fără aer condiţionat, plimbaţi prin oraş cu gioarse cu ITP-ul măsluit.

La RATB, trebuie asumate nişte măsuri radicale şi-un plan de investiţii şi de management pe bune: cât te costă automatele de bilete? Cât te costă o serie de autobuze şi trolee noi? Câţi călători ai şi cât de mulţi fac blatul? De câţi controlori avem nevoie? Câte amenzi pe zi putem da? În cât timp recuperăm investiţia şi începem să nu mai mergem anual pe pierdere?

Dar cine s-o facă? Firea?

Scris de

Alex Mihăileanu

Alex Mihăileanu - Jurnalist din 2003, trecut pe la Business Standard şi Hotnews.ro, editorialist VICE România. Artist vizual în devenire.

9 comentarii

  1. încă mai sunt aceleași compostoare în Bratislava, care da, funcționează doar cu monede, din păcate. În rest, subscriu textului scris

  2. O solutie realmente buna ar fi ca nici un calator sa nu faca “blat”. Poti implementa asta, asemanator Londrei – toti intra prin fata, ies prin spate, iar soferul nu pleaca daca i se pare ca cineva nu a platit. Nu trebuie sa iasa soferul sa se certe cu ei pentru ca daca 20 de oameni nu pleaca din statie, aceștia se vor asigura ca “blatistul” coboara.

  3. In Cehia au chiar automate pt carduri contactless peste tot iar anul trecut in Polonia am vazut autobuze cu automate de bilete in interior (touchscreen si plati contactless). Se poate si la noi daca nu s-ar fura tot si oriunde.

  4. In Piatra Neamt au existat astfel de automate inca de acum 10 ani, de vreo 2-3 ani le-au eliminat, acum cumperi bilet de la sofer.

    Total de acord ca cei care urca in autobuz sa o faca prin fata asa elimini blatistii care de obicei sunt cei care fac mizerie in RATB plus ca astfel creste rentabilitatea firmei. Probabil autobuzul nu va mai ajunge la fel de repede in statii dar asta e, daca te grabesti ia un taxi.
    Din pacate gratuitatea pe RATB este unul dintre motivele pentru care pensionarii au tot votat PSD la alegerile din Bucuresti dar daca vrem civilizatie ca afara putem face un efort.

    Eu as cumpara autobuze noi cu aer conditionat unde as implementa acest sistem cu verificarea biletului inainte de a te urca in bus, cine nu e de acord sa ia autobuzele vechi unde faci sauna.

  5. De acord insa nu cred ca e fezabil la noi. Traim intr-o tara in cara se fura bancomatele cu totul din peretii blocurilor si hotii de buzunare sunt la tot pasul. Poate ca ar merge daca ar pune si cate un jandarm la fiecare automat de bilete.

  6. În Braşov sunt automate în paralele cu chioşcurile (nu peste tot!) şi funcţionează, cu card sau bancnote, Bucureştiul ar putea lua modelul.

  7. Am impresia ca nu se vrea eficientizare… poate si sindicatul are ceva de zis. Materialul rulant este sub orice critica, vechi si murdar, blatisti multi,.Trebuie limitate cumva si calatoriile pentru pensionari, se plimba toata ziua pe spinarea noastra a celor care muncim, doar pentru ca sunt votanti fideli psd. In loc sa se investeasca in autobuze se platesc abomamente pt. circa 400000 pensionar lunar.Am citit azi ca PMB vrea sa preia administrarea metroului, pai daca le da gratis si acolo iese prapad la Victoriei si Unirii.
    Apropo de metrou, casierele alea de la gherete sunt degeaba din moment ce exista automate.

  8. Mi se pare ca ocolesti esentialul. Nu ai cum sa asiguri transport civilizat si sa menții costul unei călătorii la 1,30 lei. E aberant.
    Bineinteles, ratb ca si alte companii si regii de stat este o vacă de muls si un loc călduț pentru amante, copii si alți potentati si zilei, dar chiar si daca, intr-un caz ipotetic, ai elimina aceste lucreuri

  9. Nu ai avea din sa asiguri civilizație cu 1,30 lei biletul. Si la fel este si la firmele de taxi.
    Trebuie sa învățăm ca serviciile de calitate costa. Si nu cred ca nu isi permite cineva in bucuresti sa plătească 2 sau 2,5 lei o călătorie.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.