Coronavirus: cifrele la care ne raportăm sunt mai degrabă irelevante

Mă uit că toată lumea rostogolește, pe facebook, niște tabele cu cifre comparative între Italia și alte țări. Uneori, România, alteori UK sau Spania. Până acu’ câteva zile, erau și Statele Unite, dar acolo deja lucrurile au luat-o razna. Doar ieri au identificat vreo 6.000 cazuri.

Doar că e o mică problemă cu comparațiile astea: sunt făcute pe cifre legate de decese provocate de virus. Or, de la un punct încolo, numărul de decese devine irelevant câtă vreme multe sunt inevitabile. Mie mi se pare mult mai relevant numărul de noi cazuri.

Graficul ăsta dat mai departe de Barbu nu ia în calcul faptul că, dacă pornim de la aceeași dată, 15 februarie, când s-au descoperit trei cazuri în Italia, respectiv 9 în UK, evoluția împrăștierii virusului a decurs complet diferit. Pe 20 martie, în UK erau 5.000 cazuri confirmate în timp ce în Italia erau 50.000.

Comparațiile pe baza cifrelor deceselor sunt stupide. În Germania sunt 27.000 de cazuri confirmate și 113 morți în aceeași perioadă. Cred că focusul e greșit atunci când se încearcă proiecții similare, câtă vreme au fost luate măsuri diferite în țări cu culturi diferite.

Italia este cazul nefericit, dar este și un exemplu – cinic vorbind, necesar – de cum să nu abordezi problema și ce să nu faci. Italienii n-au luat în serios autoritățile și rezultatele – tragice – se văd. Am văzut, pe de altă parte, cum toată lumea așteaptă cu sufletul la gură să vadă drama din UK însă drama se lasă așteptată.

Or, în UK și Germania, spre deosebire de țări precum Italia, Spania sau România, cultura e un pic diferită, oamenii au mai multă grijă de sănătatea lor – sau cel puțin așa mi se pare – și sunt un pic mai disciplinați. Englezii, din ce percep eu, aici, se revoltă prin miștocăreli.

Pe de altă parte, și UK și Germania sunt țări în care oamenii locuiesc preponderent la casă. Eu am început să devin anxios de fiecare dată când ies să duc gunoiul.

Locuiesc într-un bloc cu trei etaje, sunt opt apartamente la mine pe scară. Practic, scot dezinfectantul din buzunar de fiecare dată când ies din bloc, intru în bloc, deschid ușa de la ghenă, închid ușa de la ghenă etc. La casă, atingi clanța doar tu și cu familia ta.

Revenind la cifre, am văzut un titlu, mai devreme, care spunea că autoritățile chineze nu au raportat 43.000 de “silent carriers“. Nu există, practic, nici un motiv pentru care ar trebui să ne bazăm pe numărul de cazuri confirmate sau pe numărul de decese ca să ne facem o idee despre răspândirea virusului. Pur și simplu, nu sunt relevante.

Dacă ținem morțiș să avem o estimare, din ce-am citit până acum, pentru fiecare decedat, există 400 de infectați. Pe principiul ăsta, în România există deja 2.000 de persoane infectate – și cred că e foarte plauzibilă cifra. Eu însă nu m-aș baza neapărat nici pe formula asta.

Britanicii spun că, realist vorbind, o estimare mai apropiată de realitate ar fi undeva la între de 10 până la 20 ori mai mulți oameni decât cazuri confirmate – alții spun că, în medie, numărul ar fi de 15 ori mai mare. Pentru UK, asta ar însemna între 50.000 și 100.000. Pentru România, între 6.000 și 12.000 acum, în momentul de față.

În plus, la ce ne raportăm? Sunt 50.000 cazuri multe la o populație de 60 milioane, ca a Italiei? Sunt 5.000 multe la o populație de 60 milioane ca a UK? 27.000 la 82 milioane ale Germaniei? 36.000 la 327 milioane ale SUA?

În fine, ce vreau să spun e că cifrele astea sunt utile doar pentru a ține lumea în casă din cauză că virusul e extrem de contagios. De la o singură persoană poate ajunge la alte 59.000. Cred că asta e o cifră mult mai importantă decât celelalte.

În fond, ce ne dorim e să nu aglomerăm spitalele. Până la urmă, e irelevant dacă se îmbolăvesc 50.000 sau trei milioane, important e să n-ajungă la spital toți în același timp, că se întâmplă ce vedem în Italia.

Oricum nu putem face nimic altceva decât să așteptăm să apară un vaccin. O să stăm închiși în casă multe luni de acum înainte. De bine, de rău, măcar lumea învață – cu forța – să se spele. Măcar atâta, nu?

13 comentarii

  1. din ce invatasem la biologie orice boala infectioasa are perioada de incubatie si perioada de contagiozitate. opinez ca nespecialist ca la virusu asta ambele perioade se suprapun, adica e contagios si cand abia s-a instalat pe victima si nu da simptome. or aici e marea problema: se da mai departe de cei care nu prezinta simptome, iar cazurile diagnostificate sunt cele cand simptomele sunt asa de puternice incat boala e instalata de mult. si deja transmisa la foarte multi. asta partial explica de ce a explodat numarul de bolnavi asa de puternic in Italia, o tara de oameni extroverti fata de englezi sau nemti, popoare mai retrase.
    nu stiu cate blocuri exista in UK, dar si in Germania sunt asa ceva. si e buna intrebare unde incadram Romania, unde cam peste jumate traieste la sate.
    si alta problema e cat de mult virusul asta accentueaza alte boli deja existente – in special de plamani – care isi au un specific geografic sau culinar. astfel ‘morti datorate virusului’ nu sunt ‘morti datorate in intregime doar virusului’. spre exemplu fumatul: ‘x morti datorita faptului ca sunt fumatori’. da, fumatul te aduce mai aproape de groapa, dar mai e si mult de mers in afara lui. a crede apoi ca acei morti traiau forever daca nu fumau e o prostie.
    nu incurajez pe nimeni sa minimalizeze virusul dar mi se pare ca e cam umflat de statistici formulate alarmist.

    • Statisticile sînt statistici, niște numere seci. Problema e la cum le interpretezi și interpretările sînt alarmiste. Legat de România, tare mi-i că o să fie haos în mediul rural, pe-acolo pe unde s-au întors oamenii din Italia sau Spania, că dispensare medicale nu mai există de multă vreme, iar populația e îmbătrînită. Pe de o parte, e mai simplu să te autoizolezi la țară, că ai casă, curte, grădină, dar pe de altă parte, și lumea se îmbată mai repede pe-acolo și face tot soiul de tîmpenii, bașca să nu uităm de biserică și de cît de inconștienți sînt popii. E… interesant.

  2. Cred ca ai scris articolul inainte sa apara stirea despre spitalul din Suceava. Daca ne uitam si pe raportarile de cazuri pe judete, e clar ca n-avem nicio idee despre raspindirea virusului. O sa aflam cum am trecut peste abia dupa ce vom avea disponibile ratele mortalitatii pe varste si pentru 2020.

  3. Exact asta zic si eu. Nimic nu e clar cu datele raportate pe baza determinarii cauzei deceselor inregistrate acum. Abia dupa ce avem toate decesele inregistrate pentru 2020 (speram doar pentru atat) vom sti, comparativ cu anii anteriori, care au fost diferente majore ale ratelor si care pot fi atribuite coronarovirusului.

  4. Un articol plin de certitudini de la cineva fara o minima calificare in a vorbi despre virusi si pandemii. Vezi ca era si nwradu plin de certitudini si basini si nu a iesit bine.
    Mai putine certitudini cand nu esti specialist….numazic.

    • @Flynt: nu sînt certitudini, sînt niște opinii. Repet ce-am mai zis pe-aici, prin comentarii: statisticile sînt niște numere seci, aia e tot. Modul în care sînt interpretate e tîmpit. Eu nu comentez matematica sau medicina, ci comportamentul oamenilor. Legat de Radu… yeah, mai dă rateuri ocazional. Toți greșim, right?

  5. Legat de dusul gunoiului la ghena: am locuit timp de mai bine de un deceniu si jumatate intr-un bloc cu ghena si n-am pus o singura data mana pe usa de la ghena.

    Intotdeauna apas clanta cu punga de gunoi. Asta deschide usa si apoi pot s-o trag din partea de jos cu partea din fata a talpii incaltarilor. Apoi ridic capacul de la ghena tot cu punga. Are el un maner de care poti sa apuci cu mana, dar eu bag o parte mai umflata a pungii sub un colt al capacului care sta mai in afara ca sa il ridic. Dau drumul pungii sa se duca, capacul pica peste ea, ies, imping usa la loc cu talpa botinei.

    La intoarcere nu ating nimic cu mana in care am tinut punga pana cand nu ma spal pe maini. Chit ca n-am atins cu mana aia nimic in afara de punga si nici punga aia n-am atins-o decat pe afara, era curata cand am pus-o in galeata de gunoi si nici galeata n-o las sa se murdareasca.

    Si cred ca nu s-a intamplat decat extrem de rar ca dupa ce am dus gunoiul la ghena sa nu dau tot de pe mine si apoi si pe mine la spalat. Pentru ca sunt geamuri pe scara, poate mai sunt deschise, circula aerul, cine stie ce poate ajunge in felul asta din ghena pe hainele mele si pe mine.

  6. Asa din avion, mie imi pare ca graficul share-uit de Barbu este extrem de aproape de predictie. Deci opinia ta din articol pare a fi foarte departe de realitate.

    • @Flynt: optinia mea e că graficul poate părea apropiat de realitate și, cu toate astea, cifrele n-arată chiar la fel nici în UK, nici în Germania. Ce spun eu e că astfel de comparații din topor sînt stupide dacă nu iei în calcul și culturala locală și diferențele de abordare a problemei.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.