Cum imporţi şabloane de plăţi în contul de online banking

Cînd am descoperit, în 2005, online banking-ul, am ţopăit de fericire. Mă rog, exagerez, însă m-am bucurat că scap de o groază de griji. Iar cînd am pus mîna pe token, ca să duc exagerarea pînă la capăt, am fost în extaz. În fine, la vremea aia, descopeream o jucărie nouă şi, între noi fie vorba, la cît de “mulţi” erau cei care foloseau serviciul, chestia aia cu butoane, care genera cod de acces, ţinea de domeniul fantasticului pentru cei mai mulţi.

Eh, vreo şapte ani mai tîrziu, cînd toată lumea – sper eu; desigur, mai puţin pensionarii, care se înghesuie la poştă să-şi plătească facturile – foloseşte internet banking, eu încă mai descopăr chestii. Cum ar fi, în cazul serviciului de online banking de la UniCredit Ţiriac Bank, că poţi să creezi şabloane de plăţi. Bine, asta deja ştiam. Ce nu ştiam e că poţi să le creezi într-un fişier Excel ca, mai apoi, să le uploadezi pe serverul băncii, în contul tău de online banking. O opţiune ceva mai avansată, să zicem, dar numai bună pentru cei care au, de exemplu, firme şi trebuie să facă plăţi către angajaţi – lefuri, să zicem. Şi e chiar la vedere.

Mai exact, creezi şablonul de plată în Excel, îl exporţi în format .csv, îl imporţi în contul de online banking şi, data viitoare, scapi de-o grijă. Sau scrii totul într-un Notepad, cu punct şi virgulă între date, şi redenumeşti fişierul din .txt în .csv. Mă rog, recomand, totuşi, Excel. De ce contează că poţi importa şabloanele astea? Pentru că, de exemplu, dacă faci plăţi frecvent, în loc să creezi şapte şabloane unul după altul, creezi un singur fişier, bagi şapte copy/paste-uri şi doar modifici pe ici, colo, variabilele. Singura problemă directă ar fi că şablonul trebuie cerut prin telefon celor din call-center, pentru a se respecta ordinea informaţiilor (nume, prenume, codul băncii etc.).

Apropo de firme şi de plata salariilor, partea mişto e că şabloanele astea de plată pot fi folosite pentru OP-uri programate – povestesc altădată despre asta.