Cum am luat 4 la teza la economie

Cînd eşti la profil de Ştiinţe Sociale, ai baftă să faci, într-a unşpea, vreo trei ore de economie săptămînal. Plus o oră de opţional, în funcţie de ce alege profesorul. Sau, mă rog, aşa era pe vremea mea. Şi, desigur, dai o teză semestrială. Am dat teze de toate, de la logică, psihologie, economie şi pînă la filozofie. A fost frumos. Dar teza din primul semestru, la economie, mi-a rămas bine înfiptă în minte. E singura la care am luat 4. Dincolo de teoria economică, de formulele pe care nu le-am priceput niciodată, a fost un soi de lecţie de viaţă.

Să tot fi trecut vreo zece minute, cînd m-am ridicat şi-am cerut două minute. Ştiţi povestea, “pînă la baie.” Recunosc, nu-nvăţasem toată materia, nu ştiam boabă de formulă – e singura parte a materiei pe care am urît-o din tot sufletul – şi îmi încolţise gîndul să-mi las un caiet pe hol. Proful s-a uitat la mine, mi-a zis să las, procedural, teza pe catedră, nu care cumva să se inspire cineva din ea, şi zis calm, fără nici o expresie a feţei, “Sigur, cum să nu?

M-am întors după cinci minute şi-un ochi aruncat pe formula de care aveam nevoie, am intrat încrezător, m-am dus ţintit spre catedră şi am cerut lucrarea, să termin de scris. Proful s-a uitat scurt la mine şi m-a întrebat: “De ce te-ai mai întors?” Să scriu, desigur, să-mi termin teza, nu de asta o dăm? “Nu se poate, tu ai terminat teza. Eşti liber, poţi să ieşi dacă vrei. Poate mai au ţigări la chioşc, du-te şi vezi.

Într-a unşpea, fumam la chioşcul din spatele liceului. Proful era doar ironic. A ştiut. Ne ştia pe toţi atît de bine, încît, în faţa lui, n-avea nimeni nici un secret. Îi recunosc meritele de a fi profesorul cel mai bun pe care l-am avut. Întotdeauna corect, întotdeauna echilibrat, întotdeauna interesant şi întotdeauna cu cîte o lecţie bine pregătită, fie ea şi scurtă, precum cea încasată de mine.

Lecţia e că, uneori, dacă pleci, n-are sens să te mai întorci, căci uşa îţi e închisă.

11 comentarii

  1. Uite un om care a terminat acelasi profil ca mine. Eu la materiile astea n-aveam nici o sansa de trisare. Maica-mea era profesoara de stiinte sociale, eram la profil de stiinte sociale si mi-a fost si diriginta!

  2. Alex, e bine totusi ca ai invatat o lectie mai importanta prin chestia asta, decat o formuala sau o teorie, care nu ti-ar fi folosit decat daca te faceai economist.

  3. Ma gandesc la cineva care e plecat prin Africa… de ce sa mai vina? :)

  4. Eu am primit o astfel de lecție de la profesorul de Istorie, un om care merită tot respectul din lume. Aveam prima ora cu el și am întârziat. Am observat pe fereastră privirea lui serioasă cum cădea direct în ceafa mea, eu aflându-mă în stradă, de vorbă cu alți doi colegi, dar am decis totuși să intrăm în clasă după ce s-au stins țigările. Lecția a venit rapid, fulgerător, fără să ne dăm seama, cu cuvinte mari pe care nu le-am înteles decât a doua zi când am mers să-mi cer scuze. Atunci mi-am dat seama ce înseamnă să nu bați la o ușa care știi că nu ți se va deschide.

  5. Bine a facut profesorul. Intotdeauna trebuie sa iei cea mai buna decizie.

  6. e curios că mulţi dintre profii consideraţi “cei mai buni pe care i-am avut” sunt mai duri şi mai exigenţi decât ceilalţi, iar în timpul studiilor nu prea-i agreăm.

  7. De apreciat este un profesor de la care înveți ceva. Când ești copil nu-ți dai seama că nu ai nevoie de un prof care să te treacă în anul de studiu următor, ci ai nevoie să bagi ceva în cap. Și poate asta ar trebui să facă un profesor, să dea și lecții de viață…

  8. Ai scris frumos ! A fost Omul Enciclopedie pentru mine.

  9. Cred ca se va repeta istoria maine la clasa la mine, sau ma rog partea cu 4 in teza .