Foto: Reuters

Diferența dintre băncile tradiționale și băncile online

De ieri după-amiază, Revolut e un pic picat. Cred că s-a întâmplat pe la cinci jumate. Eram în Londra, în gara St. Pancras, la un M&S, și voiam să-mi iau o doză de bere pentru următoarea oră în tren spre casă.

Cu vreo cinci minute mai devreme, plătisem o apă plată în altă parte, a mers brici. La M&S, mi-a luat banii de pe card de trei ori, dar plata nu s-a efectuat. Cardul a fost respins. M-am enervat un pic și aia a fost, am scos o bancnotă de zece lire și am plătit.

Inițial, pe Twitter și în aplicație, au dat același mesaj. E o problemă minoră, lucrăm la ea, serviciile vor fi restabilite acuși, iar banii vă vor fi puși la loc, pentru că n-au fost debitați către cei care ar fi trebuit să îi încaseze.

Problema minoră pare să nu fie chiar atât de minoră, pentru că răspunsul de azi este că încă investighează, că habar n-au care-s cauzele pentru care sistemul e ușor în copac.

Personal, nu mă deranjează foarte tare chestia asta. N-am decât vreo 50 lire în contul curent și vreo 50 lire într-un “Vault”, un fel de cont de economii unde îi poți seta câți bani să-ți pună rotunjind plățile (de exemplu, ai plătit 1,8 lire pentru o apă, 0,20 lire se mută instant acolo; e un soi de pușculiță) sau, dacă ești mai strângător, ce sumă să pună zilnic (eu am setat trei lire).

Însă mi-am adus aminte de o discuție recentă, în care un manager de la Erste spunea că motivul pentru care băncile tradiționale nu inovează (mai repede) este că nu le interesează. Mai e un motiv: infrastructura veche.

Migrarea pe o infrastructură nouă e extrem de grea, iar dacă n-o faci cum trebuie, riști să pățești ca TSB, acum vreo lună, când au pierdut datele a vreun milion și jumătate de clienți din cauză că n-a mers cum trebuia migrarea pe softul Santander (banca mamă), și, timp de vreo zece zile, oamenii n-au avut acces la nimic.

Eu continui să cred că ce face Revolut, acum, este viitorul bankingului, însă nu pot să nu remarc diferența de bază dintre cele două modele. Primul, cel al bankingului tradițional, are avantajul expertizei și a unei infrastructuri, deși învechite, foarte stabile, în ciuda bancomatelor care încă rulează pe Windows 95.

Celălalt model, al bankingului exclusiv online, are avantajul inovării rapide, dar are și dezavantajul că, bazându-se excesiv de mult pe cod, riscul de a crăpa ceva din cauza unui bug, în timpul unui update, este destul de mare.

Deși o bancă exclusiv online va scala mult mai rapid, o altă problemă este că nu se bazează pe infrastructura proprie. E drept, nici băncile tradiționale nu se bazează exclusiv pe propriul hardware, dar e mult mai ușor să faci un disaster recovery când ai propriile datacentere.

Un exemplu opus este cazul Transferwise, săptămâna trecută, când a fost complet picat pentru mai bine de o zi din cauza unei probleme la un datacenter din Frankfurt, când nu doar că le-a picat rețeaua, dar le-au ars și niște echipamente. Și aici, evident, vorbim de redundanțe și alte trăznăi, chestii altminteri deloc simple, mai ales când vine vorba de bani și de posibilitatea de a pierde extrem de multe date din bufferele unor echipamente.

În fine, ca o oarecare concluzie, aș spune că, deși e mult mai ușor să crești și să entuziasmezi lumea, o astfel de criză îți strică zenul complet, chiar dacă banii sunt garantați (Revolut și similarele, ca orice altă bancă tradițională, este asigurată și garantează banii în anumite limite – 75 sau 85 mii lire, nu mai știu exact). Plus că, dincolo de înjurăturile primite de băncile tradiționale, parcă ai mai multă încredere în ele, nu?

PS: Altfel, ca să nu mă mai înjure contabilii că folosesc cardul firmei pentru orice prostie, momentan plătesc cu cardul ING din România, chiar dacă îmi ia două comisioane pentru conversia valutară (lei > euro > GBP).

Dacă îţi place acest blog şi vrei să-l susţii, cumpără de la eMag folosind acest link.

1 comentariu

  1. Problemele Revolut nu sunt la ei, sunt la procesator. Iar Revolut nu este banca – sunt licentiati pe Electronic Money Regulations (Monzo a lucrat vreo 2 ani pana sa devina banca, incluzand vreo 8 luni cu licenta bancara cu restrictii). Revolut a aplicat pentru licenta bancara europeana in Lituania, aia avand cea mai prietenoasa legislatie in domeniu la momentul actual, dar nu au pus un update inca desi anuntasera Q2 2018 pentru asta. Financial Services Compensation Scheme (FSCS) de care banuiesc ca zici tu nu se aplica la Revolut, atata ca trebuie sa tina banii tai intr-un cont separat de conturile operationale ale companiei. PS: sunt utilizator de Revolut, Monzo, Transferwise Borderless Account si Tide, pe langa bancile traditionale. Si dupa cum Visa ne-a aratat saptamanile trecute – e o idee buna sa ai si un Mastercard cu tine. Si cash de-o bere 🙂