O funcție utilă care n-a prins în România: direct debit

Una dintre chestiile utile pe care le-am descoperit după ce m-am mutat în Anglia e fix asta: direct debit. Îl am setat pentru RATB-ul local, internetul de la Virgin, telefonia mobilă de la EE, sala și, pe firmă, Fiscul (pentru TVA la trei luni) și firma de contabilitate (mă rog, pe ăștia i-am tăiat, că mi-au făcut niște nasoale).

În principiu, pot plăti și council tax la fel, dar în ciuda multor servicii online pe care consiliul local le oferă pe site-ul lor, sunt în continuare suficient de retardați încât să-ți ceară datele bancare doar pe hârtie. Pur și simplu, nu merge de pe site-ul lor, iar programul e tipic Angliei, 9-5, adică fix când ești la muncă. N-am ajuns.

Revenind, avantajul direct debitului e că nu tre’ să dai datele cardului nimănui și că îl poți opri oricând din aplicația băncii. Desigur, există și în România un echivalent, plățile recurente prin card bancar (Digi oferă opțiunea, o am activată), popularizată mai degrabă de serviciile/abonamentele online (GMail, Office365 etc.), dar, din nou, tre’ să arunci în stânga și-n dreapta cu datele cardului, iar procedura de anulare a unor abonamente e la mâna providerului (am pățit-o cu un abonament la unii cu cărți – mi-a luat o săptămână să trec prin hățișul de setări și tot nu s-au potolit, a trebuit să anulez cardul).

Radu se plânge, de exemplu, că implementarea directivei PSD2 produce tot soiul de erori și se întreabă de ce, în epoca inteligenței artificiale, băncile nu se folosesc de învățarea automată – de exemplu, plătești lunar, cam la aceeași dată, aceleași firme, e clar că nu e o tranzacție frauduloasă. Dar asta nu e neapărat responsabilitatea băncii, cât mai degrabă a celui care-ți oferă serviciile. Și ar exista două soluții.

Prima e activarea plăților recurente cu cardul cum face Digi (serviciul e-bloc.ro, pentru plata întreținerii, nu-l oferă, la fel cum nu-l oferă nici Telekom, nici ENEL), iar a doua ar fi introducerea de către procesatorii de plăți (gen Netopia sau PayU) a unor butoane Apple/Google Pay. Asta pentru că, în ciuda PSD2, care obligă băncile să-ți ceară PIN-ul la fiecare a cincea tranzacție contactless, plata prin metodele sus-pomenite nu implică vreun PIN. Or, te poți loga pe e-bloc de pe mobil și poți plăti cu amprenta într-un astfel de scenariu.

Revenind la direct debit și plăți recurente, cred că unul dintre motivele pentru care n-au prins în mod deosebit (în situații precum plata utilităților) e că lumea nu vrea să îi fie luați banii din cont automat. Și e cumva de înțeles când nu ți-ajunge salariul de la o lună la alta și preferi să amâni întreținerea.

Pentru toți ceilalți însă, poate ideile de mai sus n-ar strică să fie implementate.

14 comentarii

  1. Maică-mea, profesor pensionar, are direct debit. Si e foarte ok cu asta.Nu-si mai bate capul.

    • Nu mă mir, bravo ei. Faza e că nu te informează mai nici un furnizor de servicii că ai opțiunea asta, că și ăia s-au obișnuit că lumea plătește cash.

    • E totusi o dorinta a clientilor, sa n-aiba surprize, cum s-a intamplat chiar deunazi cu bancomatele raiffeisen care au retras sume duble la tranzactii clientilor altor banci care au derulat operatiuni la ei! Ce parere ai? Ce control putem avea noi asupra acestor sisteme informatice care nu sunt infailibile si dau erori regretabile?

  2. ING-ul are atât opțiune de Direct Debit cu o listă de furnizori predefiniți, cât și de plată programată/recurentă în aplicația de HomeBank.

    • Sunt multi care ofera direct debit dar nu stie lumea sau nu e interesata. Si la telekom e, spre informarea ta!

  3. Salut. Eu am avut intr-o perioada activat asta dar am schimbat banca si nu am mai reactivat serviciul. Unul dintre motive este si neincrederea in furnizori. Nu odata sa intamplat ca enel sau distrigaz sa greseasca facturile si sa te puna sa platesti mai mult. Chiar anul trecut a patit o prietena sa ii emita enel sau gdf( nu mai stiu exact care ) o factura de 1000+ lei in loc de 40-50 lei. A durat destul de mult sa reuseasca sa obtina refacerea facturii, furnizorul propunand sa plateasca factura asa si sa ramana credit pentru facturile viitoare. Dupa mai multe telefoane a reusit sa obtina refacerea facturii dar daca i-ar fi luat banii nu cred ca obtinea.

  4. nu, nu, nu! nu în românia. și nu e problema de amânare a plăților, pentru că, de regulă, cel care plătește online nu are probleme cu banii, ci pur și simplu că absolut toți furnizorii de servicii din românia, locali sau globali, au istoric de măgării făcute clienților.

  5. Mentalitatea poate fi schimbata, dar trebuie motivatie.
    Pe aici, IE, si aproape sigur prin UK, direct debit vine cu discount, la care daca adaugi si paperless billing, se ajunge chiar la un discount motivant. Si e logic, hartie mai putina, mai putine sisteme implicate in plata facturilor. Mai simplu deci un pic mai ieftin.
    Plus ca protectia impotriva facturilor “gresite” e simplu de rezolvat de catre banca – DD in limita a nu mai mult de x bani. Furnizorul poate gresi, dar nu sa te curete de bani.

  6. Am avut mai demult prin ING la vodafone, dar dupa cateva neplaceri am renuntat. Mai am inca activat direct debit la pensia privata de la NN, o singura data s-a intamplat sa-mi dubleze o tranzactie si pana m-am prins eu deja venise mailul cu scuze si tranzactia returnata.

    Cu RATB-ul englez, daca e TfL am descoperit ca ies mai ieftin cu pay as you go, nu am mai folosit oyster cardul de un an si ceva. Prin pay as you go ai sume maxime pe zi, pe saptamana si pe luna. Sume maxime care sunt echivalentul unui abonament. Doar ca abonamentul nu tine cont de peak si off peak, dar pay as you go da. Folosind mereu cardul revolut pentru asta pot sa urmaresc foarte simplu tranzactiile si cat am platit intr-o luna si mereu ies sub abonament.

  7. BT are si il folosesc la toti furnizorii mari. Problema mea este ca platesc in ultima zi a scadentei. Daca din varii motive ai probleme si nu se plateste ramai cu facturi restante. Si daca nu esti atent te trezesti cu serviciul taiat.
    Ar mai fi de dorit si SMS-uri la plata si/sau neplata.

  8. Trebuie sa ma ocup de utilitatile a 3 gospodarii. Fara Direct Debitul de la ING as fi fost demult la nebuni. Asa, am cam uitat de platile alea.

    Merge ok, cu o singura obiectie: as vrea si eu niste notificari daca o plata nu se poate face din orice motiv. De exemplu: fonduri insuficiente sau depasire plafon stabilit de mine (se mai intampla la regularizari). Ca eu dorm linistit ca am platit tot, si aia pandesc dupa colt sa imi taie cablul, fara ca eu sa am habar.

    Mai am diverse idei, de exemplu sa permita reluarea semi-automata a procesului blocat (dupa ce bag bani in cont sau maresc plafonul sa pot extrem de simplu sa ii comand sa faca plata pornind de la mandat, acum trebuie sa fac totul manual, alegand furnizor, suma, cod client, etc).

    Dar, una peste alta, e chiar o chestie buna.

    • Problema pe care o văd eu e că tre’ să dai tu sign up pentru dd în aplicația băncii. În UK, îți cere furnizorul datele bancare dacă optezi pentru dd și nu tre’ să stai tu să cauți codul de utilizator de pe factură.

  9. eu folosesc DD la ING de ani buni si n-am mai avut treaba cu facturile casei. dar bai, deci sunt oameni care isi scot bani cash de pe card, am vazut la BRD de exemplu, si apoi merg cu banii in mana la robotelul BRD sa isi plateasca facturile. adica, wtf …. :)))

  10. DD e oferit de compania de plati BACS (sistemul de decontari rapide in GBP intre bancile din UK) care e detinuta de pay.uk (wearepay.uk) , care e companie si ea detinuta de banci participante si procesatori de plati. E vorba deci de un ecosistem din care fac parte toate bancile relevante. Interesul in DD e si pentru colectarea de informatii despre platitori, mai precis abilitatea lor de a-si respecta platile recurente. Aceste info sunt livrate companiilor de credit scoring care computeaza scorul fiecaruia, produs util, iar, si bancilor si emitentilor de carduri. Practic, nu vrei sa ratezi un DD pentru ca impactul poate fi semnficativ la credit score. E si o forma de angajament mai serios al clientului, stiind care sunt consecintele ratarii unuia sau mai multe DD.