Emigranții români cu studii superioare și joburile de necalificați

Circulă o știre despre un raport OECD despre emigranții români care spune că mai mult de jumătate dintre cei cu studii superioare sunt supracalificați, ocupând posturi mult sub pregătirea lor.

N-am pretenția unei explicații rezonabile și atotcuprinzătoare, dar am vreo două idei despre cauzele acestui fenomen:

  • degeaba ai terminat limbi străine sau studii europene în România dacă joburile disponibile afară sunt la McDonald’s sau în construcții
  • mai exact, sunt extrem de multe specializări inutile și mult prea multe locuri disponibile la specializările tradiționale pentru necesarul efectiv de oameni pe o piață dată
  • prea mulți termină o facultate doar pentru diplomă, ca ulterior să lucreze în alt domeniu. Cu ce te ajută o diplomâ în Jurnalism dacă tu lucrezi în vânzări?
  • bănuiala mea e că multe dintre diplomele alea sunt luate pe la Spiru sau pe la Ecologică, iar valoarea lor e egală cu zero
  • degeaba ai o diplomă la ASE și vrei să lucrezi în management afară. Valoarea diplomei e egală cu zero dacă n-ai o experiență considerabilă în domeniu, iar angajatorul din țara unde migrezi va alege oricând pe cineva care are o diplomă locală, presupunând că înțelege mult mai bine cultura locului și specificul pieței

Studiul respectiv zice că în SUA și Canada sunt cei mai mulți români care lucrează în domeniile în care au studiat și au o diplomă. Și e cumva normal să fie așa pentru că, în astea două, procesul de emigrare e cam ca admiterea la Harvard. Mulți au ajuns acolo prin intermediul locului de muncă, pentru că asta căutau angajatorii la momentul respectiv.

În esență, studiul spune că sistemul educațional românesc e defect. Fie pentru că cel de stat e în multe cazuri depășit, fie pentru că cel privat e o fabrică de diplome.

La asta, se adaugă faptul că oferta se adresează masiv necalificaților sau celor cu alte calificări decât cele de pe diplome. Plus bariera lingvistică, în multe cazuri. Dacă jobul e într-o multinațională spaniolă sau germană, iar tu nu vorbești decât engleza…

E foarte posibil să mă înșel și nu m-aș mira, dar bănuiala mea e că principala cauză ține de diplomele de la alde Spiru, luate ca să fie, că nu se știe niciodată, și care ar fi fost la fel de inutile și în țară.

Dacă îţi place acest blog şi vrei să-l susţii, cumpără de la eMag folosind acest link.

6 comentarii

  1. Primo: “În esență, studiul spune că sistemul educațional românesc e defect.“

    Cu bagajul de cunostinte capatat in cei x ani de facultate abia daca as fi facut fata unui post comparabil cu ce au primit colegii mei la terminarea facultatii.
    Sistemul educationale romaneasc e total neadaptat cerintelor din piata muncii.

    Secundo: esti strain deci din start nu pleci cu prima sansa.
    Dupa ce am terminat primul proiect care a generat migrarea am avut nevoie de o pauza mai lunga. Catre sfarsitul celor 3 luni de pauza am inceput sa ma uit dupa alte proiecte in domeniu, dar desi aveam un portofoliu extrem de atractiv, eram strain (nu mi-a spus-o nimeni in fata dar am avut destule ocazii sa citesc printre randuri) iar propunerile venite prin diverse agentii specializate erau cu cel putin o treapta ierarhica / 20% sub nivelul acceptabil. (acceptabil nu potrivit calificarii / experientei).
    Asteptarea s-a prelungit cu inca 2 luni pana am ajuns sa primesc o propunere decenta. Avantajul ca in permamenta sunt pregatit sa fac o pauza de 12-18 luni fara griji majore.

  2. Românii… acești bizari care și-au închipuit că Europa sau America le va oferi coroana de platină & aur, și că n-au fost (de fapt) aprobați decât pentru a le munci locurile de muncă pentru care nativii și nici copiii nativilor nu vor să le muncească.

    No offense, dar înțelegi ce vreau să spun… prea mulți au plecat cu iluzii de grandoare, ca și cum suntem stăpânii planetei, și nu niște văcari iobagi care încă nu și-au dat seama că au pierdut pariul cu timpul & universul.

  3. Bariere de o eventuala nerealizare profesionala in afara Romaniei tin in primul rand de varsta si cunostinte de limba a statului in care emigrezi din diferite motive.

  4. SUA nu prea recunoaste diplomele, chiar si alea de scoli facute pe bune. Asa ca in primii ani cel putin lucrezi pe unde apuci. Sunt si joburi mai putin sexy, dar care platesc asigurari medicale bune. Cand ai si un copil mic, incepe sa fie chiar un job ok, ca fara asigurari ai pus-o

  5. Apropi, ase a insemnat in acest an bac si o povestire adusa de acasa, ceva de genul 150 cuvinte. A ajuns admiterea la ase ca la ecologica si haret, prosti de prosti.