Patronul fabricii de textile, ITM-ul şi “Huo, străinii!”

Cazul de zilele trecute, cu patronul englez al fabricii de textile din Prahova ar fi putut fi evitat dacă autorităţile româneşti şi-ar fi făcut treaba. Fabrica în speţa curentă nu e primul caz şi nu va fi nici ultimul, dar va ajunge să fie folosit ca subiect de propagandă într-un mod complet aberant.

Astfel de cazuri, de întârzieri masive de salarii, se întâmplă de atât de multă vreme, încât ai putea crede că ITM-ul şi restul instituţiilor abilitate ar face o prioritate din verificarea periodică a industriei locale de textile.

Spre exemplu, la vreun an după ce-am intrat eu în presă, am scris un text pe aceeaşi temă despre un patron italian care nu mai plătise de vreo trei luni lefurile angajatelor unei făbricuţe de confecţii locale.

Au venit vreo patru-cinci femei la redacţie, să se plângă, pentru că erau exasperate. După publicarea articolului, patronul a plătit rapid vreo două salarii restante, apoi a intrat şi ITM-ul pe fir.

Ce mă exasperează pe mine e faptul că, deşi se ştie că patronii străini din industria textilă locală fac constant abuzuri de felul ăsta, nici măcar după 15 ani de când se tot scrie despre astfel de cazuri nu se mişcă nimeni să impună legile. Nu, nu, ITM-ul are alte treburi – de exemplu, să caute nod în papură ălora care respectă legile.

Şi ce e şi mai agasant e că astfel de cazuri ajung să fie folosite pentru propaganda de tipul “colonie a străinilor“, “afară cu străinii din ţară“, “suntem sclavii străinilor” etc., făcându-se abstracţie complet de faptul că multinaţionalele n-au nici un interes să facă astfel de mizerii.

Şi, uite-aşa, se dă apă la moară naţionalismului deşănţat şi populismului de doi lei. Din simplul motiv că instituţiile româneşti nu-şi fac treaba.

Dacă îţi place acest blog şi vrei să-l susţii, cumpără de la eMag folosind acest link.

5 comentarii

  1. Mama lucreaza in industria asta de vreo 30 de ani. A avut patroni de toate natiile, inclusiv romani. La fiecare fabrica in parte au fost intarzieri, CFS-uri date obligat, concedii neplatite.
    Paradoxal, toate muncitoarele refuzau sa se duca la autoritati, sa faca reclamatii.

    Salarii proaste, date cu intarziere (sau chiar deloc), conditii de munca groaznice, patroni care injura si fac scandal… Argumentul maica-mii era “de bine de rau, macar am loc de munca”

    My point: e si vina angajatilor ca accepta astfel de comportamente. Desi, cand asta e singurul tau “skill”…

  2. A fost si cazul resportajului Laurei Stefanut de la Casa Jurnalistului despre fabrica de textile din Calafat in urma caruia angajatele au iesit sa protesteze impotriva investigatiei.
    Daca asta vor angajatii.

  3. Am mai comentat si la Cetin, dar nu pe partea cu ITM-ul. Am lucrat intr-o pozitie de management la o fabrica de textile de pe langa Bucuresti. Patron roman care se comporta exact ca englezul cu angajatii din fabrica ( si cu cei de la birou, dar nu despre asta vorbim ). Ca sa iti raspuns, ITM-ul nu poate face nimic pentru ca ITM-ul venea si statea la cafele in birou la patron in fiecare saptamana, apoi pleca cu sacii cu haine din fabrica. Asta ce am vazut, probabil ca erau si spagi la mijloc, nu stiu.. Se muncea 10-12 ore pe zi, uneori si sambata. Da, salariul venea la timp, dar atat. Afara erau 40 de grade, inauntru la fel. Cand a lesinat o femeie a trimis-o acasa, iar ea nu voia sa plece pentru ca concediul era neplatit.

  4. Se poate întâmpla și la case mai mari, ce mă revoltat este disprețul cu care erau tratați salariații, capătul de patron merita călcat în picioare, de ce nu face afaceri la el în țară, azi am citit că a cerut insolvența, nimeni nu a zis dacă a plătit taxe statului român, asemenea specimene trebuiesc conduse până la granița și salutați cu un șut în fund

  5. Patronul nu este englez cum mentionati in articol, ci cipriot: Eleftherios Vanellis dupa cum il cheama..