De ce e naşpa să faci o facultate la bătrîneţe

Ca tot românu’, la 30 de ani, m-am întors la şcoală. Student la UNArte, la Fotografie, la zi, boboc, frumos, drăguţ, simpatic. Trei ani, începînd din toamna asta, ne distrăm. Nu ca acum zece ani, în prima facultate, că e alt context, dar merge.

foto

Eh, şi cum fac eu naveta zilnic, cu 133-ul, din Iancului pînă-n Griviţei cu Dacia, mă gîndeam cît de nasol e să faci o facultate la bătrîneţe. Nu “nasol” sau “naşpa” în general, ci nasol atunci cînd n-o faci la timpul potrivit. Evident, se poate discuta la nesfîrşit despre “timpul potrivit,” că timpul potrivit e oricînd şi că niciodată nu e prea tîrziu şi sînt de acord cu asta.

E naşpa cînd n-o faci “la timp,” vorbind despre “timpul potrivit” în contextul vîrstei. Şi aici există mai multe variabile. Prima e aceea că, odată cu vîrsta, ai un avantaj major: datorită experienţei de viaţă, ai capacitatea de a procesa mult mai repede informaţiile şi de a înţelege mult mai uşor despre ce e vorba. A doua e că, odată cu vîrsta, creierul tău nu mai e un burete uscat, ca acum zece ani, ci e deja plin de tot soiul de informaţii, deci capacitatea de memorare scade.

A treia variabilă sînt banii. Una e să te apuci de facultate la 19, 20, 21 sau 22 de ani, hai şi 23. Alta e să te apuci la 30 sau mai tîrziu. În primul caz, facultatea e plătită de părinţi, cazarea e plătit de părinţi, mîncarea e plătită de părinţi, băutele cu prietenii, nopţile în club etc. sînt plătite tot de părinţi. Pe la 30 de ani, cînd mai ai şi vreo două rate la bănci, trebuie să-ţi găseşti timp să împaci şi capra, şi varza şi lupul. Da, nu mai sînt doar capra şi varza, mai e şi-un lup la mijloc.

Eh, variabila asta, banii, e cruntă, pentru că dacă vrei bani, nu-ţi lasă timp destul să înveţi, dacă înveţi – n-ai timp să munceşti. Iar asta e valabilă şi pentru facultatea la zi – cazul meu – şi pentru cea la fără frecvenţă. În cazul meu, m-a băgat serios în datorii (pe care, teoretic, mi le achit pînă la sfîrşitul lunii, dar asta e altă poveste) şi nu mi-a lăsat nici timp de alte proiecte.

O a patra variantă e timpul. Pentru că trebuie să mergi şi la cursuri, să rupi din timpul rămas şi pentru teme, să împarţi ce rămîne şi pentru citit bibliografia (ăsta e unul dintre motivele pentru care mulţi studenţi ies “bîtă” din facultate, că nu citesc; se duc la cursuri, trec examene, cumpără o lucrare de licenţă, dar nu ştiu nimic, de fapt), şi pentru muncit – că tre’ să acoperi datorii – şi pentru familie. Eventual, dacă ai noroc, poate mai şi dormi.

Evident, după o pauză de ani de zile de interacţionat cu sistemul educaţional românesc, revii la realitate după ce te treci prin nişte momente suprarealiste pentru vîrsta şi experienţa ta, altminteri normale dacă ai fi rămas în sistem ultima oară cînd ai avut de-a face cu şcoala, pentru că erai obişnuit cu ele.

Altfel, e mişto, învăţ lucruri noi. Şi nu, nu e niciodată prea tîrziu să faci ce-ţi place. Desigur, dacă ai posibilitatea, dispoziţia şi banii – sau dacă eşti dispus să-ţi asumi o perioadă mai proastă din punct de vedere financiar.

(Foto: Shutterstock)

4 comentarii

  1. da’ de ce tocmai “facultate” ? sunt atatea cursuri pentru adulti …. chiar se justifica 3 ani de facultate de fotografie ?!

  2. Eu te admir pentru curaj, pe care, recunosc, eu nu l-am/nu l-as fi avut.
    cred ca m-as enerva la scenele suprarealiste ;)
    Si nu numai

  3. 100%
    am inceput un master la zi anul trecut, de asta simplut, economic, “Managementul Proiectelor”, nu atat de complex ca la tine (am licenta tot in fotografie si stiu ce inseamna). Am rezistat pana dupa prima sesiune dupa care a trebuit sa-l sacrific in favoarea jobului si familiei.
    As mai adauga in schimb un aspect care vine odata cu cu varsta: o abordare mai responsabila fata de rolul scolii in viata ta. Marea diferenta fata de colegii mei era ca eu ma duceam chiar ca sa invat ceva si nu ca sa imi trec diploma in palmares. Pana la urma ar fi fost usor, mai dadeai un ban, mai copiai la examene, mai cumparai o lucrare… mna, gata masterul. Dar daca ar fi fost asa, ce rost ar mai fi avut….?!