Exprimări gramaticale de bun-simţ, cu dedicaţie pentru jurnalişti

GramaticăDin cauză că tot văd exprimări idioate prin articolele pe care le citesc, cu precădere în presă, deşi nici cu unele bloguri nu mi-e ruşine, mi-am zis că n-ar strica să încropesc o listă scurtă de exprimări folosite complet aiurea. Sînt nişte diferenţe între cuvinte pe care orice jurnalist decent ar trebui să le ştie. Cînd vine vorba de virgule, deja nu mai am pretenţii.

Minim – maxim vs. Minimum – Maximum

Una dintre cel mai des întîlnite greşeli e folosirea celor două cuvinte de mai sus. “Minim” şi “maxim” sînt adjective (folosite şi ca adverbe) în formulări de tipul “nivel minim de cunoştinţe gramaticale” sau “Viteza maximă cu care poţi tasta prostii ce vor fi publicate.

“Minimum” şi “maximum” se folosesc atunci cînd vrei să spui, de exemplu, cît de tare e muzica, adică “la maximum“: “Minimumul de cunoştinţe gramaticale e cauza exprimărilor tale stupide” sau “Ai făcut maximum de greşeli în text.

Procent vs procentaj

Alte două cuvinte folosite aiurea sînt “procent” şi “procentaj,” la care vine, ca bonus, o noţiune de care mulţi nici măcar n-au auzit: “punct procentual.” Explicaţie ca pentru cei cu un procentaj mic de cunoştinţe gramaticale: “procent” înseamnă 1%, “procentaj” însoţeşte o valoare de X la sută. De exemplu: “Doar un procent din ceea ce ştii despre gramatică e corect” versus “Cunoştinţele tale gramaticale sînt greşite într-un procentaj de 99%.

Ca s-o lămurim şi pe aia cu “punct procentual:” cînd a crescut TVA-ul de la 19% la 24%, toţi băieţii cu un “maximum” de cunoştinţe gramaticale au scris “TVA-ul a crescut cu 5%” sau “TVA-ul a crescut cu 5 procente.” Dacă ar fi crescut cu 5% sau cu cinci procente, matematica zice că ar fi trebuit să avem, acum, un TVA de 19,95%. Însă “a crescut cu 5 puncte procentuale.

“Pentru că,” “datorită” versus “din cauză că”

“Pentru că” şi “datorită” sînt două expresii pozitive (pentru = pro, datorită = graţie, mulţumită). Nu poţi să scrii “A publicat un text prost datorită cunoştinţelor gramaticale puţine,” ci o să scrii “A publicat un text prost din cauză că are cunoştinţe gramaticale puţine.

Totodată, exprimările precum “A murit pentru că a luat o supradoză de furadan” sînt la fel de stupide, cîtă vreme furadanul (exemplu pur cretin, nu mi-a venit altul în minte) nu face bine.

Telefon smartphone, ecran touchscreen

Pleonasmul “maxim,” pe care-l văd atît de frecvent, este definit de expresiile “telefon smartphone” şi “ecran touchscreen,” cu variaţiuni precum “cameră foto digitală DSLR” sau chiar formulări imbecile de genul “telefon inteligent smartphone” (da, am văzut de vreo două ori – ce-i drept, nu în presă ori pe bloguri.)

Smartphone = telefon inteligent. De ce ai scrie “telefon telefon inteligent?” La fel, touchscreen = ecran tactil. De ce ai scrie “ecran ecran tactil?” De ce ai spune “cameră digitală DSLR” cînd “D” din DSLR înseamnă “digital?”

Mai

Cam din aceeaşi categorie, şi folosirea stupidă a adverbului “mai,” din aceeaşi poveste cu “decît.” Exemplu concret: “Mai mă gîndesc” în loc de “Mă mai gîndesc.” A devenit atît de frecvent folosit, inclusiv de către oameni educaţi, de la care ai pretenţii, încît îmi vine să urlu de fiecare dată cînd îl aud. Îmi zgîrie urechile. “Am fost la piaţă şi mai m-am dus şi la magazin.” Nu doare? Nu-ţi ţiue urechile cînd auzi formulări de genul ăsta?

“Propriii” e ca “copiii!”

Nu există “proprii copii” sau “educă-ţi proprii termeni gramaticali!” Cînd “proprii” e în faţa substantivului, se scrie cu trei (3) de i. Ca “copiii!

O să mai adaug pe măsură ce mi le amintesc.

19 comentarii

  1. Ai omis vesnica problema cu cratima. Acum e un nou trend de-a pune cratima peste tot. “M-ai ma gandesc”

  2. Ar mai fi si problemele cu i-urile (prea multe, prea putine, nu conteaza), cuvintele “adunate” (deasemenea, dealtfel, etc), eterna problema cu “decat” (desi e intalnita mai mult in vorbire) si… O sa ma mai gandesc. :)

  3. Uiti si de adaugarea lui “gen” sau “see you” in discutii :)

  4. Una mai recenta ce am observat-o este folosirea lui “dupa” in loc de “de pe”.
    Folosirea lui î din a in loc de î din i la inceputul cuvintelor.
    Cratimele deja sunt clasice.

    Ce spun eu se refera strict la pleava, n-am prea observat astfel de greseli la ziaristi. Cratime puse aiurea mai vezi si prin ziarele online.

  5. Nu stiu de unde ai scos treaba asta ca “pentru ca” se poate folosi doar in contexte pozitive. N-am auzit in viata mea asa ceva.
    Care ti-e sursa? Macar sa ma lamuresc si eu, desi ma indoiesc ca ai dreptate.

  6. Utilizarea locutiunii “ca si” on loc de “ca” sau in “in calitate de”, fara a fi justificata prin evitarea unei cacofonii: “desemnarea d-lui X ca si ministru bagator de seama”.

    E ucigator de des prezenta in jurnalele TV.

  7. Mina, eu vorbeam despre ‘pentru ca’.
    stii sa citesti?

  8. @m
    Un ton civilizat se poate?

  9. Dupa ce aud scuzele ca ai raspuns la alta intrebare decat cea adresata de mine, si pe un ton pretios si enervant :P

    Glumesc.
    Da, se poate, si pe viitor va fi folosit :)

  10. “Ma risc”, “se risca” …
    Stiam ca a risca nu est un verb tranzitiv.

  11. ma seaca: “mi-am luat-o” , “si-a luat” (evtl. tzeapa)
    “deodata” folosit in loc de “deocamdata”
    “au mai ramas decat 3 zile”

  12. Pe mine mă enervează pronunția unor crainici-moderatori-realizatori-comentatori din audio-vizual. Menționez două tipuri de greseli frecvente:
    -acceantuarea incorectă a verbelor la imperativ plural, de exemplu spuneți-mi, scrieți-ne, puneți-i, faceți-vă. In ultima vreme parcă nimeni nu mai pronunță corect, accentuat pe prima silabă, ci pe a doua. E asa greu să vezi ca dacă “faceți” se accentuează pe prima silabă, nu exista nici un motiv ca la “faceți-vă” să schimbi accentul? Uneori, mai grav si inexplicabil, acesta din urmă devine “făceți-vă”.
    -pronunțarea incorectă a unor substantive proprii straine, cazul cel mai frecvent si deranjant fiind cel al capitalei europene, Bruxelles. Păi daca esti crainic, ciuleste odata urechea la un francez sa auzi cum pronunță si bagă la cap.

  13. : cu englezismele n-am o problemă, că le folosesc şi eu:)

    La faza asta ai fist tare de tot. Deci, daca le folosesti si tu, e ok…
    As fi curios sa aflu, de ce consideri tu ca e ok sa folosim, de multe ori in mod gresit, englezisme, cum bine le numeste tipul de mai sus, atunci cand exista corespondent in romaneste?
    Daca am inceta sa o crezi ca ai mai vedea pe India telefoane inteligente smartphones?
    Probabil ca nu:)

  14. * daca am inceta sa o facem
    * India = undeva
    Scuze, am scris de pe un smart phone, stupid enough to predict English while I was typing Romanian.

    Suna bine, nu e asa?
    I rest my case! :)

  15. e aiurea sa postezi la o luna distanta, dar multumesc pentru “procent/procentaj”. si eu faceam aceeasi greseala.

    “pentru ca” nu are are doar conotatie pozitive. este o locutiune explicativa neutra.

    cred ca toti facem greseli, daca nu de gramatica, macar de stil. acesta este motivul pentru care ar trebui sa fim intelegatori cu ceilalti.

  16. esti absolut sigur ca diferenta dintre procent/procentaj nu este exact invers? In limba engleza cu siguranta este http://www.grammarphobia.com/blog/2013/10/percent-vs-percentage.html

    • @natalia: da, sînt sigur. Ce scrie acolo nu se contrazice cu ce spun eu. Nu poţi spune, în română, “am cumpărat un procent de 5% din compania X”, “procent” şi “5%” se contrazic flagrant. Engleza e un pic mai cu moţ. În engleză, “percent” are şi sens de “la sută”. Mai exact, au eliminat spaţiul din “per cent” şi folosesc un singur cuvînt şi pentru “procent” şi pentru “la sută”.