Guvernarea PDL versus guvernarea USL. Nici o diferenţă

money

O analiză retroactivă a textului moţiunii de cenzură ce a dus la demiterea lui Mihai Răzvan Ungureanu relevă că măsurile pe care opoziţia condusă atunci de către Victor Ponta le contesta au devenit „potrivite“ după preluarea puterii. Astfel, gazele de şist a căror exploatare era contestată vehement, în prezent nu mai reprezintă „niciun risc“, eşecul privatizării Cupru Min a fost dublat cu un circ mediatic de amploare, urmat de insolvenţă, la Oltchim, în timp ce pachetul minoritar de acţiuni de la Transgaz a fost vândut în acest an sub preţul de la listare, pe când vânzarea acţiunilor Transelectrica anul trecut sub acelaşi reper a fost considerată un eşec.

N-o zic eu, e scris în ZF. Nu ştiu dacă e de rîs sau de plîns. Şi nu mă refer la măsurile luate de cele două, trei guverne, ci de modul în care au votat românii.

Este eterna problemă naţională. Avem impresia că, vai!, ăia sînt nişte dobitoci care ne sărăcesc, iar ceilalţi vor face şi vor drege pînă praful se va alege. Nu, nu e nici o diferenţă. Dacă se mai îndoia careva că românii au fost maximum de inteligenţi, se vede în diferenţele dintre cele două guvernări. Cum care diferenţe? Noi miniştri. Că-n rest, e fix la fel. Ceea ce, pînă la urmă, e logic.

Scurt şi cuprinzător: sîntem în rahat pînă-n gît. N-avem de ales decît, vorba lui Ciorbea, să strîngem în continuare cureaua. Sîntem o societate mult prea coruptă, care preferă să-şi fure singură căciula. N-avem scăpare prin schimbarea guvernanţilor. Schimbarea nu vine de la vîrf, ci de la nivel de individ. Dacă nu pricepem că noi sîntem ăia care trebuie să ne plătim taxele, care să avem iniţiativă, care să ne răsculăm împotriva administraţiilor locale unde totul se bazează pe şpăgi, pile, relaţii şi pe interese, nu facem nimic.

E foarte, foarte simplu. Degeaba ieşim la vot să-l dăm jos pe Băsescu sau pe Ponta, dacă noi continuăm să funcţionăm la fel, să ne pricepem la orice. Este, repet, foarte simplu. Altfel, mă gîndesc s-o mai punem de nişte alegeri. Hai cu anticipatele! Oricum nu se va schimba nimic.

5 comentarii

  1. Mi-au trebuit vreo 15 ani ca să înţeleg cu adevărat conţinutul real al mesajului brucanian. Ca de obicei (la experţii bolşevici în dezinformare), el are doua “straturi”:
    – primul este cel vizibil pe care îl comentează toata lumea de hăt ani; şi el urmăreşte o porcărie, respectiv demoralizarea celor care chiar au crezut în schimbare
    – al doilea ţinteşte spre marea masă a profitorilor vechiului regim: “baieţi, staţi liniştiţi, avem NOI grijă SĂ NU FIE DEMOCRAŢIE în România CEL PUŢIN 20 de ani”.
    De ce mi-a picat fisa atît de tîrziu ? Abia atunci am pus cap la cap subversiunile dure şi grosolane ale anului 1990 (Tg. Mureş, mineriade) cu cele mult mai perverse, subtile şi constante distribuite prin mass media, în special televiziuni. Dacă priviţi cu atenţie, asemănările sar în ochi: mahalagismul, tabloidismul, abaterea atenţiei de la problemele esenţiale, limbajul catastrofist, urmăresc în fond acelaşi lucru – dinamitarea solidarităţii naţionale care răsărise timid dupa Decembrie 1989.
    Însă laboratoarele KGB, prin cozile lor de topor neaoş-valahe, au trecut urgent la treabă “tragînd din toate poziţiile şi direcţiile”. Citez din (culmea) Frank Herbert – „Copiii DUNEI” Vol. 1 pag.145
    “…pesimism endemic pentru a-şi menţine puterea… sǎ se deprindǎ cu nedreptǎţile şi problemele de nerezolvat. Oamenii fuseserǎ învǎţaţi sǎ se considere un popor neputincios, pentru care nu existǎ mîntuire.”

  2. probabil mai trebuie inca 20 de ani – Brucan a fost optimist.

  3. Rromânii noştri au fost deosebit de inteligenţi atunci când au votat, după standardele lor, şi numai după acestea.

    De fapt, tot bâlciul propagandistic 2006-prezent legat de portocalii şi uslinoşi nu pornea de la chestiuni de politică internă judecate raţional (gaze, Sterling Resources, autostrăzi, credit, justiţie etc), ci de la o idee mai puţin raţională, şi anume că diferenţa dintre portocalii şi restul lumii stă în faptul că primii sunt muişti, golani, cocalari, parveniţi, “ciocu’ mic, noi suntem la putere”, “io număr voturile, io centrez, io dau cu capu”, “păsărică, tu n-ai ce face?” şi altele de genul ăsta.

    Aşa încât din punctul de vedere al rromânului imparţial, faptul că gazul iese din pământ şi aurul din Roşia Montană e o pagubă, dar cel puţin e o pagubă făcută de Premierul Copy-Paste şi nu de Marinar.

    ~Nautilus

  4. Nu asi fii chiar atat de categoric in privinta similitudinilor guvernamentale iar daca fac precizarea ca nu sunt angajat politic si am constienta trecerii prin mai multe sisteme social-politice si guvernari inseamna ca pot fii credibil. Orice reforma incepe si se termina la nivelul constiintei civice, moralei sociale, eticii comunitare. Romania a trecut in subsidiar actul educatiei, sanatatea mediului si a comunitatii precum si dreptul ori/si obligatia indivizilor de a muncii pentru sine, familie si comunitate. Nu poti avansa stand cu mana intinsa la pomana occidentalilor si nu putem evolua restructurand prin eliminare institutii si intreprinderi. Etimologia cuvantului “restructurare” implica alte nuante si dimensiuni care nu conduc la somaj ci la redistribuire in zone productive. Transmiteti celor care guverneaza viata social-economica si politica din Romania ca punctul de vedere, modul de gandire al natului de rand implica obligativitatea muncii, a participarii active, constiente si responsabile a fiecaruia la evolutia personala, a familiei, comunitatilor, societatii. Politicienii au denaturat sensul si importanta muncii, au ingradit dreptul indivizilor la o viata normala si pentru asta ii acuz de rea credinta si abuz de putere cu consecinte negative pentru Romania.