Gluma cu “herd immunity” e răsuflată. Scurtă explicație a strategiei din UK

A început să mă agaseze glumița aia cu “s-a prins și Boris că nu merge cu herd immunity?” și alte variațiuni și aș vrea să explic pe scurt și foarte superficial care a fost strategia UK încă de la început. Că n-a fost “herd immunity“, așa cum are toată lumea impresia.

Că tot stați acasă și pierdeți vremea, începeți cu această conferință de presă, din 3 martie, unde e explicată toată, cap-coadă, și se răspunde la întrebări.

Dacă vă e prea lene, vă fac eu un sumar. Strategia are patru părți importante:

  • contain: identificarea cazurilor și izolarea lor – ceea ce s-a și întâmplat până în momentul în care numărul lor a ajuns la peste 500
  • delay: a intrat în vigoare pe 13 martie, când etapa a fost anunțată în deja celebra conferință de presă în care chief science adviser-ul (CSA-ul) a spus, grosso-modo, că importantă este protejarea bătrânilor și a persoanelor vulnerabile și nu apărarea oamenilor de virus, căci acest lucru este imposibil și ar fi inutil, plus că nația are nevoie de imunitate
    • etapa de delay are, la rândul ei, mai multe subetape, iar prima, anunțată atunci, a fost apelul către populație la autoizolare pentru șapte zile în cazul în care dezvoltă simptomele
    • altă subetapă este închiderea școlilor
    • alta e cea anunțată ieri, de autoizolare aproape completă
  • research: aici e un pic mai complicat, că nu e o etapă fixă în calendar, ci mai degrabă una continuă. Au anunțat research încă din prima fază, cea de contain
  • mitigate: nu au explicat în ce anume constă, dar așa cum îi spune și numele, reprezintă luarea tuturor măsurilor de diminuare a efectelor negative

Câteva observații despre conferința de presă de pe 3 martie:

  • cred că la fiecare 60-70 secunde, toți repetă că timing is critical, timing is of the essence, timing, timing, timing
  • la fel de des repetă că analizează continuu toate datele și că vor exista revizuiri ale planului în funcție de evoluția epidemiei
  • sunt enumerate inclusiv efecte ale epidemiei asupra economiei. La un moment dat, Johnson spune clar că estimează că 20% (o cincime/”one fifth”) dintre angajați își vor pierde locurile de muncă
  • spune foarte clar că guvernul are un plan serios de compensare, că a pregătit bani pentru a nu-i lăsa pe oameni în drum și pentru a nu lăsa micile afaceri să falimenteze
  • spune de la bun început că vor muri oameni, e foarte transparent legat de cifre și efecte
  • repetă obsesiv că cel mai important lucru este să nu pună presiune pe NHS (sistemul medical din UK)
  • spune din start că e o criză care va dura cel puțin șase luni (“trei luni înainte de vârf, trei luni după“)

Timing is critical

Care e logica măsurilor, superficial și pe scurt:

  • pe de o parte, timing-ul este esențial pentru a împinge vârful epidemiei cât mai mult spre vară, mai-iunie
  • mai, iunie, iulie sunt luni calde, în care numărul infecțiilor respiratorii este la minimum, ceea ce înseamnă că oamenii nu vor mai suna la GP și nu se vor mai duce la spital pentru orice răceală obișnuită, precum în perioada rece
  • numărul de viroze fiind mic, se elimină presiunea de pe NHS pentru că tot la minimum va fi și numărul de cazuri care necesită internări
  • neînchiderea școlilor a avut două scopuri esențiale: ținerea copiilor departe de bătrâni (ar fi fost trimiși la bunici de către părinții care trebuiau să meargă la muncă), respectiv protejarea angajaților din sistemul de sănătate (care, altfel, ar fi trebuit să stea acasă în loc să meargă la spital)
  • pe de altă parte, a micșorat șocul asupra cumpărăturilor panicarde: la început, s-au repezit în magazine cei care s-au panicat mai tare, apoi au urmat alte valuri, practic a existat un soi de distribuție
  • în caz contrar, oamenii s-ar fi călcat în picioare în primele două zile și ar fi fost suficient un singur purtător al virusului ca toată criza curentă să degenereze
  • evident că lumea a făcut cumpărături de panică, s-a văzut în modul în care au dispărut întâi hârtia igienică, apoi pastele, orezul și făina, după care carnea etc., dar nu s-a întâmplat din senin

Imunitatea de turmă

Care-i treaba cu “imunitatea de turmă”? Pe scurt, pe 13 martie, CSA-ul a spus că nu e o prioritate carantinarea tuturor celor care iau virusul pentru că e imposibil de oprit oricum și, în plus, cei cu forme ușoare dezvoltă imunitate. Ăla a fost momentul în care ziarele au decretat că strategia e “herd immunity“, ignorând complet că planul de acțiune fusese explicat în detaliu (vezi primul video) cu zece zile înainte.

Momentul respectiv e în videoul de mai jos, CSA-ul preia cuvântul pe la minutul 8:45, iar pe la minutul 12:00 e și partea în care se vorbește de imunitate.

Explicația scurtă:

  • în mod normal, imunitatea de turmă e căpătată prin vaccinuri. Cu cât mai mulți oameni se vaccinează și devin imuni la un virus, cu atât mai puțină lume riscă să se îmbolnăvească – practic, cei vaccinați nu mai pot transmite virusul altora
  • în condițiile curente și în lipsa unui vaccin, pentru a evita supraaglomerarea spitalelor cu cazuri ușoare sau cu asimptomatici, s-a recomandat din start autoizolarea timp de șapte zile, apoi pentru două săptămâni
  • mulți au considerat că netestarea oamenilor a fost un defect al planului guvernului UK însă pe partea cealaltă, nici nu s-au irosit teste și nici nu s-a riscat îmbolnăvirea altor persoane aflate deja în spitale sau în vizită la spitale. E foarte discutabilă abordarea și nu o să dezvolt, că și eu am sentimente amestecate pe tema asta
  • ulterior, guvernul a revenit cu și mai multe recomandări, inclusiv izolarea la domiciliu pentru formele ușoare sau medii – tocmai pentru a nu supraaglomera spitalele
  • opusul acestei strategii s-a văzut în România, unde cazurile ușoare sau asimptomaticii au fost internați oricum (vezi cazul Bogdan Aron, de la 2Performant)

Un pic de logică

Bun. De ce m-am apucat să scriu textul ăsta? Pentru că încerc să pun lucrurile într-o perspectivă rațională, nu una panicardă sau emoțională, cum bubuie pe facebook.

Nu sunt expert în epidemiologie sau în medicină, am văzut deja articolele și criticile doctorilor și cercetătorilor care au fost împrăștiate pe facebook, nu trebuie să mi le lăsați din nou în comentarii. Nu încerc să explic ca un doctor, încerc doar să ofer niște informații într-un context logic.

Prin urmare, cred că, atunci când facem glumița aia cu “s-a răzgândit Boris?” și când ne dăm cu părerea despre ce trebuie făcut, trebuie să luăm în calcul mai multe lucruri:

  • am mai zis, cultura locală e importantă. Fiecare țară ia măsurile pe care le crede potrivite. De ce lucrurile stau diferit în Asia? Pentru că oamenii de acolo sunt roboți (OK, nu e cea mai politically correct comparație): China e o dictatură, sud-coreenii și japonezii iau altfel în serios regulile, nemții sunt disciplinați ca nație, britanicii se revoltă mai mult prin miștouri etc.
  • distribuția (densitatea de locuitori) e diferită: în UK, majoritatea oamenilor stau la casă, nu la bloc. Pericolul de răspândire e mai mare la bloc
  • igiena personală: sunt convins că japonezii și coreenii sunt mult mai spălați decât britanicii

Și așa mai departe. Nu există o abordare tip, există strategii croite pe specificul local. E exact ce-a zis și CSA-ul în conferințele de presă, că s-a luat în calcul comportamentul oamenilor atunci când au fost făcute simulările computerizate, că e imposibil să ții în casă copiii timp de 14-16 săptămâni, că e inutil să închizi oamenii în case din start, timp de două săptămâni, ca apoi să sară în aer numărul cazurilor și să tot repeți același proces etc.

Ca să scurtez textul ăsta, vă rog să vă întoarceți la început și să citiți din nou ideile principale. Și să urmăriți primul clip cap-coadă, cu tot cu Q&A. Criza asta n-a fost lăsată de izbeliște și am mai spus asta pe undeva, cred că pe facebook:

  • englezii sunt prepperi compulsivi
  • au strategie de pandemie încă din 2005, s-au apucat de ea în 2003, imediat după SARS
  • și, cel mai probabil, s-au apucat de planul pentru coronavirus încă din decembrie/ianuarie, când au aflat că a izbucnit epidemia (cel puțin oficial) în China

Acum, luați de comparați cu România, țara lui Raed “Avem de toate” Arafat, unde nici măcar nu există protocoale (vedeți cazul de la Suceava, fix asta spun medicii și asistentele, că nu există protocoale), și spuneți-mi în cine aveți mai multă încredere: în Arafat sau în Boris Johnson?

PS: O precizare legată de britanici ar fi că, în UK, se face distincția între “guvern” și “prim-ministru”. “Guvernul” reprezintă cam tot ce înseamnă instituții publice, nu o clădire și nu un grup de oameni. Fiscul e parte din guvern, institutele de cercetare ale statului sunt parte din guvern etc.

Dacă briții n-au încredere în Boris Johnson, nu înseamnă că nu au încredere în guvern. Am și explicat de ce, în momente critice, presa e un partener al guvernului, nu dușmanul. Plus, instituțiile statului sunt foarte transparente – iar zilele trecute, au publicat pe gov.uk documentația pe care își bazează strategia, inclusiv simulările.

12 comentarii

  1. Nimeni nu are o strategie castigatoare in momentul de fata; toti spera ca strategia aleasa de ei va fi ceea castigatoare. Si toti vor sa traga de timp (weather, medical resources etc).
    Insa numarul mic de cazuri raportate in UK – este un mare semn de intrebare. Cam toate cazurile noi din anumite tari din Asia sunt 80-90% cu travel history in UK. Chiar in Myanmar primul caz de coronavirus gasit este un student venit din Newcastle.

    • De acord legat de raportare, dar nici nu și-au propus să testeze pe toată lumea. Au fost foarte pragmatici și au văzut de la început care le sînt limitele. Manpower e principala problemă, n-ai destui oameni care să îi testeze pe toți. A doua e că vine unul bolnav pentru un test și îmbolnăvește personalul medical, ce-ai rezolvat? Așa că au mers oe delay și pe protejarea sistemului medical care să aibă grijă de cazurile grave. E pragmatism pur, de aia au și zis că protejarea oamenilor de virus nu e o prioritate. Este, pur și simplu, imposibil să-i protejezi pe toți, așa că te concentrezi pe tratarea cazurilor grave.

  2. cumva cel mai frumos deseneaza nemtii aici:
    https://www.bundesregierung.de/breg-de/themen/coronavirus/ausbreitung-coronavirus-1716188
    explicatia e asa: in cel mai rau caz o sa fim cu toti bolnavi. fie ne imbolnavim rapid ca in zona verde (cu masuri de protectie) dar depasim linia punctata care e capacitatea sistemului sanitar de a trata oameni. daca ne inghesuim ca in zona rosie (fara masuri) rapid vom ramane multi netratati (cam ce se intampla in Italia – s-a depasit limita de paturi, de aparate ce ajuta la respirat, etc.)
    nu exista alta solutie decat tragerea de timp – sa-l facem sa curga in ajutorul nostru nu impotriva noastra. in timp va aparea si vaccin.
    bine acum, crexterea e exponentiala, cea mai exploziva crestere posibila. explicatie eleganta aici in maxim 8 minute: https://www.bundesregierung.de/breg-de/themen/coronavirus/ausbreitung-coronavirus-1716188
    legat de matematica prezentata nemtii calculeaza ratia la cati oameni sanatosi la un bolnav. asta va determina punctul de inflexiune descris in video. si inca un bonus despre matematica: clopotele rosu si verde sunt clopoturi ale lui Gauss. ceva legat de cresteri (si scaderi) exponentiale.

  3. O mențiune, știu că tu ai niște idiosincrazii, însă nu neapărat forma politică este diferența între Asia și Occident, ci una de tip cultural. Acolo ai o mentalitate colectivistă, în Occident predomină una individualistă. Țările colectiviste acceptă și se supun mai ușor restricțiilor pentru binele colectivității. Acolo unde ai cultură individualistă, mai greu. De aceea și ai explozii în țările puternic individualiste, gen Italia sau Spania și numere mai mici acolo unde individualismul este temperat de rigoare și respect față de lege și autoritate.

    • Idiosincrazii sau nu, cam asta încercam și eu să spun, că atunci cînd judecăm acțiunile unor nații sau altora, tre’ să luăm în calcul cultura locală, că s-a văzut clar că oricît au testat italienii, au făcut-o degeaba la cît i-a durut în fund pe italieni de măsurile autorităților.

  4. L-am avut , acum 10 zile, client pe Dominic Cummings si pe sotia sa Mary Wakefield si am discutat cu ei si am si “overheard” discutia sa cu cineva pe care dorea sa il puna responsabil de celula de criza.
    His exact words were, and I quote , “ I know you would expect to have a plan for this , but we have nothing”
    In rest , as prefera sa fiu oricand pe mana lui decat pe mana politicienilor romani. Omul are vocabular, educatie, pregatire, delega , recunostea limitele sale si asculta sfaturile altora.

  5. Ce zici de faptul ca televiuziunile din Ro – cica, alea serioase, gen ProTV, DigiTv – au reportaje in care guvernul britanic, inclusiv pe Boris, sunt prezentati fara busola.

  6. De ce te-as minti?! Care ar fi logica?! Ce as avea de castigat?! Presupun ca poti sa vezi ip-ul meu…daca vrei iti trimit pe fb print screen cu badge-ul meu si cu locatia unde l-am lasat sa vezi , daca esti asa neincrezator

  7. “Guvernul” de la noi e “cabinet” la ei.