Iubire

Love is fed by the imagination, by which we become wiser than we know, better than we feel, nobler than we are: by which we can see Life as a whole: by which, and by which alone, we can understand others in their real as in their ideal relations. Only what is fine, and finely conceived, can feed Love.

Citatul de mai sus îi aparţine lui Oscar Wilde. Nu e din vreo carte, ci dintr-o scrisoare de dragoste. Nu către o femeie, ci către un bărbat. Nu o scrisoare tipică de amor, ci una de despărţire. Uneori, dar numai uneori, legătura e mult prea puternică. Şi nu poate fi ruptă de nimic. Inutil să spun că nici de oameni. De nimic.

Endless knotSlăbiciunea omului este aceea de a crede. În dumnezei, indiferent de numele lor, sau în concepte. Sau în ambele. Sau în nimic. În acelaşi timp, e şi ceea ce ne face mai puternici, ceea ce ne ajută să mergem mai departe, ceea ce nu ne ţine pe loc şi nu ne îngroapă, ceea ce nu ne adînceşte şi ceea ce nu ne permite să ne scufundăm.

Slăbiciunea mea e karma. Nu ştiu să cred în ceea ce se cheamă zeităţi, dar cred într-o lege universală, nescrisă, a echilibrului. Cred în karma în sensul ei brut, în care orice rău în viaţa asta se plăteşte cu suprataxă în viaţa următoare, în care orice lucru bun făcut în această viaţă va fi, într-un fel sau altul, recompensat în următoarea. Cred că nimic rău nu rămîne nepedepsit şi că nimic bun nu rămîne fără recompensă.

Şi mai cred că totul este interconectat, într-un fel sau altul. Că, undeva, nişte servere gestionează nişte energii. Cred că, în adîncurile noastre, sîntem cu toţii buni, doar că, uneori, există nişte erori de sistem ce produc nişte aberaţii. Că ura şi răutatea excesivă sînt caracteristice doar celor care nu vor cere iertare niciodată. Că cei ce vor cere şi li se va acorda iertarea au o şansă în plus, că legea compensaţiei le va mai oferi o şansă. Că doar cei ce nu vor căuta izbăvirea vor plăti cu vîrf şi îndesat.

Da, sînt un ciudat. Propovăduiesc speranţa. Văd bine şi acolo unde e doar răutate. Şi cred prea mult în echilibru. Şi nu cred în Rai şi în Iad, ci în compensaţie. Şi-n legături care nu se rup niciodată.

Pentru că, pînă la urmă, asta e iubirea. Echilibru, iertare, compensaţie. Şi o continuitate inexplicabilă, fără întrerupere, fără sfîrşit.

Dacă îţi place acest blog şi vrei să-l susţii, cumpără de la eMag folosind acest link.

2 comentarii

  1. Subiectiv,

    Daca ai chef de clarificat valorile din viata atunci du-te la un curs de NLP si intreaba-i de presupozitiile NLP. cam 80% sunt ce ai spus tu, mai putin cu viata viitoare si karma. Mai sunt si alte presupozitii asupra carora e bine sa reflectezi. Asa cum sunt si randurile tale de mai sus.