Jeff Bezos (Amazon) a cumpărat Washington Post. Cîteva idei

jeff-bezos-washington-post

De ieri, de cînd s-a anunţat achiziţia Washington Post de către Jeff Bezos, fondator şi CEO Amazon, am citit o groază de articole despre subiect. De reţinut, Bezos plăteşte 250 de milioane de dolari în nume propriu, nu în numele vreunei afaceri. De altfel, Forbes chiar specula că valoarea tranzacţiei reprezintă mai puţin de 1% din averea şefului Amazon, estimată pentru 2013 la vreo 28 de miliarde de dolari, cu vreo trei mai mult decît anul trecut.

Cele mai multe speculaţii pe seama achiziţiei merg în zona de dezvoltare a Washington Post, care a înregistrat pierderi de 53,7 milioane de dolari în 2012. Se speculează că Bezos ar putea lega cumva ziarul de celelalte companii ale sale, în speţă de Amazon, prin diverse strategii de creştere a publicaţiei. Prima dintre ele ar fi, spun mai toţi, posibilitatea de a introduce abonamente la ziar direct pe Kindle, tableta Amazon, iniţial ca free trial.

Alte idei ar fi introducerea conţinutului video produs de Washington Post în Amazon Prime (în SUA, abonaţii Prime beneficiază de acces gratuit la Amazon Instant Video) sau integrarea în site-ul The Post a recomandărilor de produse sau cumpărături de pe Amazon. A doua idee este mult mai interesantă, cu atît mai mult cu cît targetarea s-ar putea face plecînd de la corelarea a două baze diferite de informaţii despre utilizatori, de la obiceiurile de consum de conţinut (ce articole citeşte utilizatorul site-ului, diverse alte preferinţe) pînă la obiceiurile de cumpărare (istoricul comenzilor de pe Amazon, de la produse la cărţi etc.)

Însă dincolo de viitorul The Post, văzut mai degrabă în zona de implementare de noi tehnologii şi de focus tot mai pronunţat pe publishing online, respectiv pe căutarea unor noi modele de business, ar mai fi un aspect pe care, pînă acum, am remarcat că lumea l-a ignorat.

Lobby-ul. Amazon a cheltuit, anul trecut, 2,5 milioane dolari pe lobby, în Washington. În 2013, pînă acum, s-au dus deja alte 1,71 milioane de dolari. Rezultatele, în mare, s-au văzut recent, cînd Departamentul de Justiţie a hotărît că Apple trebuie să rupă contractele cu publisherii de cărţi, pentru că, aparent, modelul de agenţie ar însemna monopol. Din toată povestea asta, cel mai mult are de cîştigat businessul cu cărţi al Amazon. Dar astea sînt mici detalii.

Dincolo de “grija” sau “dragostea” pentru presă şi de cheltuielile Amazon cu lobby-ul (care, cel mai probabil, vor fi similare şi în anii următori), Jeff Bezos a cumpărat influenţă. Washington Post rămîne, totuşi, ziarul care a scos la iveală afacerea Watergate, soldat cu un scandal în urma căruia a demisionat Richard Nixon, şi, în continuare, unul dintre cele mai influente ziare americane, mai ales la Washington.

Achiziţia de faţă poate fi, la fel de bine, considerată o mişcare strategică, una agresivă chiar, din partea lui Bezos. Evident, n-au lipsit declaraţiile de rigoare, precum “păstrarea conducerii actuale a ziarului, care face o treabă excelentă” şi “garantarea independenţei editoriale.” De reţinut însă că la cîrma Washington Post rămâne Donald Graham, fostul şi actual CEO al companiei, şi prieten cu Jeff Bezos de mai bine de zece ani. De altfel, Graham este şi cel care l-a consiliat pe Bezos, de-a lungul anilor, pe businessul de publishing, încă de la lansarea Kindle.

În fond, totul este o afacere, iar Bezos este genul de antreprenor care a pornit dintr-un garaj şi a ajuns să conducă un gigant, ca să vorbim doar de principala sa companie, nu şi de investiţiile în zboruri private în spaţiu, un business pe care-l dezvoltă în Texas. În contextul în care presa este mai degrabă un pariu cu risc crescut de pierderi masive, în care inclusiv ideea de a inova în zona de digital pare destul de departe de publicaţiile “tradiţionale,” cu renume, care nu s-au născut în online, ideea de a fi mai aproape de centrul administrativ al SUA pare mult mai plauzibilă.

Într-un fel, achiziţia reprezintă modul în care Bezos îi atenţionează pe cei de la Washington că nu cheltuieşte aiurea banii de lobby. Iar prietenia cu Graham, oricît de independentă ar fi politica editorială, e cu atît mai importantă în peisaj. Pe de altă parte, dacă ne gîndim că se presupune o dezvoltare tot mai puternică pe online a The Post, că vor fi pierderi de suportat şi noi şi alte noi investiţii, vorbim de o relaţie pe termen lung ce ar putea scoate la suprafaţă alte idei interesante.

Bezos, de exemplu, a ţinut şi continuă să ţină Amazon pe profit minim, preferînd consolidarea companiei, în ciuda presiunilor acţionarilor. La 49 de ani, este şeful celei mai mari afaceri de comerţ electronic din SUA şi e în topul celor mai bogaţi oameni din lume. În cinci ani, cînd va fi terminat cu investiţiile în Amazon şi va duce compania pe noi glorii ale profitului, ce-l opreşte pe Bezos să intre în politică? În fond, Washington Post e axat pe administraţie; de ce n-ar fi cumpărat oricare alt ziar?

Pînă la urmă, afacerile şi politica sînt tot un joc de şah, nu-i aşa? Iar pînă acum, Bezos pare să aibă o strategie foarte inspirată.

1 comentariu

  1. The Washington Post este unul dintre cei mai eficienti caini de paza ai democratiei americane,un model pentru ceea ce inseamna jurnalismul de investigatie de calitate,afacerea Watergate aratand lumii intregi puterea de baros a mass mediei aflata in lupta cu politicieni corupti si necinstiti.
    Bezos,care a afirmat ca print-ul ca atare va disparea in urmatorii 20 de ani,preia ziarul intr-un moment dificil,de declin al acestuia.Cu siguranta,publicarea acestuia pe Kindle,(sunt deja peste 10 Mil in operare)va schimba in mod hotarator destinul ziarului.
    Speculatiile pe seama presupuselor ambitii politice ale lui Bezos pot fi eventual confirmate in mediul mocirlos dambovitean;in America exista insa o puternica cultura generata de zecile de exemple ale unor oameni de afaceri de succes care au investit substantial in mentinerea si dezvoltarea capabilitatii mass mediei in a fi un actor de calitate pe scena politica,economica si sociala.
    Convingerea mea este ca Bezos ,prin alegerea sa deloc intamplatoare va revolutiona presa si ca va fi Ted Turner-ul actualului deceniu.