Jurnaliștii și contextul – unde-au dispărut explicațiile?

Mona Dîrțu se întreabă, pe Facebook, unde a dispărut “jurnalismul ăla modest, anonim, discret, decent” și de ce atâta dat cu părerea, totul plecând de la un text scris de Moise Guran, în care se adresează Gabrielei Firea prea la per-tu.

E o nemulțumire justificată și da, lumea a devenit mai nervoasă, a început să lipsească contextul, mai ales pe bloguri precum al lui Moise, care nu prea știe să dea link-uri (tocmai pentru context). Deci, de ce a dispărut contextul?

A doua cauză (pe prima am șters-o, că ocupa două paragrafe degeaba) este că numărul celor care citesc texte mai lungi de zece paragrafe scade pe măsură ce se mai adaugă câte-un paragraf. Pentru că attention span-ul este foarte mic. Nu spun că lumea nu citește texte lungi, spun doar că ai mai multe șanse să dea “Save for later” și să uite de text.

În ultimii ani, cred că am publicat câteva tone de texte argumentate frumos, explicative etc. Când te uiți și vezi 300 views, te-ntrebi pentru ce mai faci asta. Textele lungi, argumentate și explicative prind doar dacă subiectul este foarte fierbinte. În rest, ai mai multe șanse să ajungi viral cu patru paragrafe.

Mă amuză de fiecare dată când văd câte-o reacție de genul “aș plăti pentru astfel de conținut“. Hai să facem un experiment: a venit momentul să-mi schimb laptopul, că gâfâie după cinci ani, tre’ să strâng vreo 8.000 lei ca să-mi iau ce vreau eu.

Dacă las contul bancar sau pun un buton de PayPal, câți or să doneze până se strânge suma aia drept mulțumire pentru că eu scriu texte explicative, cu context, argumentate, citite de 300 de inși? Pentru că toată lumea spune că ar plăti până le dai opțiunea să plătească. Când le pui butonul de donații în față, fug de el cu toții.

Hai, mă, că nu-i chiar așa, lumea ar plăti“. Nu, n-ar plăti. Recorder a ajuns la 400.000 unici pe lună. Au strâns 4.000 euro în trei luni. Un euro la o sută de oameni. Va să zică, 1% din public apreciază conținutul de calitate și donează pentru a fi generat cât mai mult (în realitate, procentajul e mult mai mic, sunt mult mai puțini oameni care însă cotizează cu mai mulți bani).

Și apropo de apetitul pentru citit al publicului. Când a anunțat Firea că plătește mizeria lui Bolborea, un text de șapte paragrafe a făcut 40.000 de vizualizări. Trei zile mai târziu, un text documentat despre cum primăria plătește sute de mii de euro pe mulaje de lut a făcut 1.300 vizualizări.

Și pot să mai dau exemple. O miștocăreală despre Simona Halep a făcut 136.000 vizualizări. O poză a făcut 56.000 vizualizări. Vii și-i explici omului că sistemul parlamentar românesc e făcut prost, 1.400 vizualizări. Nu m-apuc să mai caut alte texte că n-are sens și nici n-am timpul necesar. Singurul contraexemplu e articolul ăsta despre criza din Grecia, care a făcut 111.000 vizualizări pentru că subiectul ardea rău și a prins primul loc în Google.

Cam asta se citește, cam asta se dă mai departe. Apropo, textul de față are fix 10 paragrafe. Dacă mă chinui să mai argumentez ceva, o să facă aproximativ 200 vizualizări cu totul. Așa, poate prinde vreo 500, că deja am atins limita de atenție. E la fel de valabil și pentru restul presei. Explicațiile și contextul nu plătesc facturile.

Dacă îţi place acest blog şi vrei să-l susţii, cumpără de la eMag folosind acest link.

7 comentarii

  1. moise nu dă link pentru că românii sunt cârnați. și asta se vede cel mai bine la campanii. când e campanie și scrie in brief, toți dau și 12 linkuri într-un tex. nu e plătit, nu îi pasă.

  2. Ah, bașca asta. Și încă n-am intrat în comentariile alea cu “ah, ai pus link afiliat! numa’ de-a dracu’ nu dau click” și restul similare.

  3. Information overload – evident. Si, paradoxal, diluarea informatiei. Pentru cititor, ROI-ul pe litera e abisal in epoca netului. La print in epoca de aur aveai probabil de 50 de ori mai mult manpower / litera decat la cel mai tare blog de acum. Asta nu garanteaza in sine nimic in cazurile particulare, pot trece articole execrabile, dar per ansamblu duce la continut mai sintetic, unde densitatea informatiei e mai mare iar calitatea mai predictibila.

    Nu stiu in ce masura sunt reprezentativ, citesc constant si destul de complet FT si alte cateva titluri, insa sunt putini jurnalisti pe care ii urmaresc ca atare. In RO sunteti vreo doi, celalat ar fi Teodor Tita 😀 iar asta e si datorita unei afinitati doctrinare.

    In subsidiar, ar fi interesant sa dai drumul la commenturi la FB. Nu vreau sa mananc un loc de prieten necuvenit nimanui, dar cateodata ma mai mananca degetele sa imi dau cu parerea.

  4. @JJ: Singurul motiv pentru care nu dau drumul la comentarii e că n-am răbdare să triez toți trollii. Am avut destulă vreme comentariile la liber și, de fiecare dată cînd arde un subiect politic, se reped cu toții să înjure. Așa, dau accept-uri la friend requests în măsura în care persoana pare de încredere – în sensul că are date personale la vedere, gen studii și job.

  5. Hai sa vedem donate link și mai povestim, eu plătesc liniștit, cred ca te citesc de la început.

    Unii apreciază content de calitate.

    Mai contează sa ai și așteptări relativ ancorate în realitate.

  6. @Alexandru Savu: pînă mă prind eu ce tool de recurring sau one time o să folosesc, there you go 😛 Ai cerut, mă conformez :))

  7. Mersi.
    Amu’ si-un banner ceva vizibil pe site cred c-ar ajuta, pana te prinzi tu cu recurring stuff.
    Pana una alta…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.