Justiţia românească, mai… justă înainte de 1989?

Am prins, aseară, o bucată din emisiunea Garantat 100%. Cătălin Ştefănescu i-a avut ca invitaţi, printre alţii, pe patru exponenţi ai infimei comunităţi chiliene din România. După cum spuneau şi ei, probabil sînt în jur de 70 de chilieni în toată ţara. Actriţa Clara Flores şi încă trei domni: un avocat, un artist şi un medic, ale căror nume nu le-am reţinut din cauza fontului.

Una dintre întrebări l-a vizat pe avocat. Cum ar putea compara justiţia românească de acum cu ce cea dinainte de Revoluţie? Răspunsul a fost cel puţin interesant, deşi, între noi fie vorba, merită o dezbatere ca la carte. Domnul în cauză a preferat să comenteze mai puţin ce se întîmplă acum, însă a ţinut să precizeze că, înainte de ’89, lucrurile erau mai simple. De ce?

Legislaţia era scrisă concis. Atît Codul Civil, cît şi Codul Penal, erau clare, iar loc de interpretări nu prea exista. Din punctul acesta de vedere, justiţia română făcea mai multă dreptate în comunism. Acum, nu vorbim neapărat de cazurile celelalte, în care un român ce făcea bancuri cu Ceauşescu nu avea parte de un proces tocmai echitabil, ori de piloşi (ştiţi povestea: PCR = Pile Cunoştinţe Relaţii). Vorbim de cazuri simple, bazate pe fapte. Probabil, tocmai acesta e şi motivul pentru care cei ce dădeau examen la Drept, multă vreme – nu mai ştiu cum e acum -, dădeau un test de gramatică a limbii române.

Se spune că viitorul se construieşte, de cele mai multe ori, învăţînd din trecut. Cînd vine vorba de legi, putem să învăţăm măcar atît din comunism: să scriem legi pe care să le înţeleagă şi ţaţa Frosa şi care să nu lase loc de interpretări? Deci?

3 comentarii

  1. Pana una alta, justitia comunista l-a prins pe Vantu PENTRU DELAPIDARE si l-a bagat in puscarie timp de 5 ani. O performanta, totusi.

    Justitia capitalista n-a reusit asta. Chiar daca omul s-a reprofilat din delapidat savarine in fonduri de investitii.

  2. Răspunsul este aproape de adevăr, dar eu cred că din alt motiv : nu existau condiţiile propice cultivării interesului pentru afaceri şi, implicit, dezvoltarea infracţionalităţii în domeniu. Economia de piaţă a adus, pe lângă activităţile oneste, exploziile afacerilor dubioase şi ale dosarelor în materiile comercială şi penală, după principiul bulgărelui de zăpadă:
    cu cât afacerile au devenit mai multe, mai dubioase şi mai valoroase, cu atât a crescut interesul justiţiei de a-şi băga nasul sub pretextul împărţirii dreptăţii… după posibilităţi.

    Codul civil e cam acelaşi în prezent, Codul de procedură civilă a suferit modificări mai însemnate şi aplicabile abia din 2001 încoace, iar cel penal a fost nevoit să se adaptaze pe ici-colo.

  3. Să nu uităm de oferta generoasă, din 1991 încoace, de protejare prin constituţie a averilor nejustificate şi nejustificabile.
    Prinde orbul şi justiţia oarbă, scoate-le ochii !