Mobilier: există fake-uri bune şi replici proaste

Anul trecut, prin noiembrie, m-am apucat de mobilat “vila.” Acum, eu am de când mă ştiu un fetiş cu mid-century modern şi jinduiam de ceva vreme la nişte piese de mobilier Eames. Doar că… e Eames, na; dacă nu eşti miliardar, nu ţi le permiţi.

În orice caz, aveam nevoie de-o măsuţă de cafea şi de două scaune (mă rog, n-aveam nevoie) şi m-am pus pe căutat două fake-uri. Piaţa e plină, dar până nu le-am primit acasă, nu mi-aş fi imaginat că există diferenţe calitative între ele.

La fel ca în cazul a… orice, chinezii produc inclusiv fake-uri de mobilier. Amuzant e că fake-urile astea sunt vândute inclusiv de magazine cu pretenţii. Eu mi-am luat două bucăţi din plastic, pe cele de mai sus, unul verde şi unul galben.

Modelul galben, la Herman Miller, costă 449 dolari. Uneori, e mai ieftin pe la Vitra, dar nu e mare diferenţă de preţ. Cel verde (originalul adică) e 349 dolari. Acum, scaunele astea vin sub diferite forme – unele au picioarele metalice, altele din lemn, dar în orice caz, e irelevant. Important e că arată bine.

Cu cât se vând în magazinele româneşti? Pe la unele magazine, le-am văzut la vreo 600 lei bucata, că doar cumperi de la magazin care-ţi vinde chestii scumpe, dar în realitate, le găseşti foarte ieftin la eMag.

Pe cel galben, l-am luat de la Kalenda (un magazin din Tg. Mureş, partener în marketplace-ul eMag) şi am dat 219 lei cu tot cu transport. E la acelaşi preţ şi acum, că e sezon de reduceri, dar nu prea mai au colorate pe site. Pe celălalt, am dat 129 lei cu tot cu transport – acum e 149, că l-am prins la nişte reduceri mai mari. Kring Pai, aşa cum apare pe site, e un brand eMag.

Ambele sunt produse în China, dar la al doilea, m-am zgârcit la vreo 30 lei. După ce l-am montat şi pe cel verde, am văzut şi diferenţele dintre ele.

Prima e atenţia la detalii. Cel din stânga e cel verde, Kring Pai de la eMag, al doilea e cel luat de la Kalenda. Desigur, nimeni în afară de mine nu observă detalii de genul ăsta, dar m-a zgâriat pe retină când l-am văzut şi am fost dezamăgit – deşi, iarăşi, n-aveam motiv, că n-am dat 349 dolari pe el.

A doua chestiune e diferenţa de textură a plasticului. Iarăşi, ştiu, nimeni în afară de mine nu observă detalii de genul ăsta, dar cel galben are o aderenţă mai bună şi se simte mai bine la atingere (OK, asta a sunat aiurea, dar nu ştiu cum să zic altfel).

Acum, deşi am vizitat expoziţia Eames de la MAAT când am fost în Lisabona, în toamnă, nu aş şti să spun care dintre texturi e mai apropiată de original (am cumpărat scaunele după, textura era ultimul lucru la care mă gândeam atunci), dar fie şi pentru acel şurub care-mi stă pe creier, aş merge pe Kalenda.

În orice caz, ideea e să te simţi bine în casa ta. Detaliile de care ziceam mai sus sunt doar detalii, îţi stau pe creier două zile şi după aia uiţi de ele. Însă, în cazul în care e cineva curios, sunt bune de reţinut.

Altfel, măsuţa e de la Jysk (a fost vreo 90 lei parcă), iar covorul e de la IKEA (vreo 200 lei) – ignoraţi colţul ridicat de sub scaunul verde, am un prelungitor acolo şi era singurul mod în care puteam să-l maschez.

Dacă îţi place acest blog şi vrei să-l susţii, cumpără de la eMag folosind acest link.

2 comentarii

  1. Ignoram coltul, pana l-ai evidentiat. Acum imi sare in ochi.

  2. Exact cum zice Florin, nici nu-l vedeam dacă nu ziceai, acum însă…

    Vezi că au scaune din astea și la Mobexpert, sunt proste, avem la birou și vreo două se clatină de nu vrei să nimerești să stai pe ele. Acum sunt la promoție, 150 lei, dar alb, și albul nu-i culoare.