Despre multiculturalism: Portugalia

Despre multiculturalism: Portugalia

Nu poţi să nu te uiţi la isteria cu imigranţii/refugiaţii şi să nu te-ntrebi, măcar ocazional, de unde vine atâta ură de rasă. Şi mi-am amintit de Portugalia, că tot m-am plimbat pe-acolo anul trecut.

Mă sună un prieten, acum vreo două zile, vorbim de una, alta, îi reamintesc că m-aş muta vreun an prin Lisabona dacă-mi acceptă facultatea o bursă Erasmus de practică, şi mă-ntreabă uşor naiv: “băi, da’ cum e cu africanii pe-acolo?

Păi, cum să fie, sunt şi ei oameni la fel ca toţi ceilalţi oameni. Substratul însă era altul, anume că, în celelalte ţări colonizatoare ale Europei, precum Franţa, Spania sau Belgia, negrii sunt foarte des asimilaţi leneşilor şi “întreprinzătorilor” de trotuar.

Oricine a fost în Barcelona, Paris, Cannes sau Milano, i-a văzut pe băieţii cu cearşafurile întinse pe trotuar, unde vând fake-uri de genţi, curele şi aşa mai departe, iar când vine poliţia, trag de nişte sfori şi transformă cearşaful în sac.

Nu mai zic de cei de prin Cannes, care încearcă să-ţi vândă tot soiul de nimicuri chinezeşti la suprapreţ, jucărele care par vag africane şi pe care încearcă să le poziţioneze drept hand-made-uri culturale.

Sigur nu vrei o brăţară sau un elefant de lemn? E doar zece euro! Să mănânce şi familia mea ceva.

Lisabona mi-a părut complet opusul acestui tip de marginalizare a minorităţilor. E posibil să mă înşel, dar n-am văzut prejudecăţi. Nu cred să fi văzut un singur bişniţar african, ba dimpotrivă, în Praça do Comércio, băieţii care te-ntreabă “Haş? Haş?” sunt cât se poate de albi.

Dacă eşti obişnuit cu Europa de mai sus de Pirinei sau, în fine, cu marile oraşe ale Spaniei, te frapează lipsa prejudecăţilor din Lisabona.

Şi nu vorbesc doar de prejudecăţi în rândul tinerilor – care, oricum, sunt mult mai deschişi în toată lumea şi nu mai judecă în funcţie de culoarea pielii aşa cum o făceau sau încă o fac părinţii lor.

Dincolo de metroul lisboet, care e mai tot timpul aglomerat până la refuz şi unde interacţiunile cele mai dese între “albi” şi “negri” sunt în rândul tinerilor, am văzut alte cazuri mult mai edificatoare.

Într-o bună zi, eram în trenul de Cascais. Din Lisabona, se urcase un negru pe la vreo 50-60 ani, în haine mai ponosite, probabil în drum spre muncă undeva în vreo suburbie a capitalei.

Vreo două-trei staţii mai încolo, să fi fost Benfica sau Alcântara, se urcă o femeie, ştiţi tiparul, cuconet între vârste, elegantă, aranjată şi coafată, fardată şi rujată, cu mărgele-n piept şi broşă aurie, cu poşeta de piele pe braţ şi pălărie pe cap.

Spun că e interesant exemplul pentru că doamna nu s-a aşezat în altă parte, deşi trenul era aproape gol, ci faţă-n faţă cu concetăţeanul, iar în vreo două-trei minute, vorbeau despre nimicuri ca şi când s-ar fi cunoscut de-o viaţă.

Exemplul e relevant pentru că doamna, după vârstă, părea să fi prins din plin ultimele spasme colonialiste ale Portugaliei.

N-are sens să mai vorbesc despre cuplurile interrasiale la care nu se uită nimeni urât sau ciudat, iar asta se întâmplă într-o ţară altminteri conservatoare din punct de vedere religios.

Mai exact, dracul nu e chiar atât de negru – sau, mai bine zis, invers, negrul nu e dracu’ -, ba mai e şi egal cu tine – şi nu doar în drepturi cetăţeneşti.

E adevărat că nici nu mi-am bătut capul cu documentarea modului şi mecanismelor prin care portughezii au reuşit să integreze populaţia de culoare şi să-i educe pe “albi” astfel încât să nu existe ideea de segregare.

Cert e că, dacă ajungi în Lisabona, o să fii surprins de cât de amabili şi de joviali sunt negrii (bărbaţii, cel puţin) şi de cât de funcţională este această formă de multiculturalism.

E foarte posibil ca unul dintre motive să fie tocmai religia – în Angola, există doar o minoritate nesemnificativă de musulmani, deşi, în Mozambic, numărul lor se ridică la aproape 18%.

Însă dincolo de asta, Lisabona – cel puţin – este un mix de influenţe culturale, inclusiv sud-americane, cu atât mai mult cu cât foarte mulţi brazilieni vin la studii – sau chiar la muncă – în Europa.

De altfel, e fascinant să ajungi să vorbeşti despre Petrobras şi Dilma Rousseff cu un puştan pe care-l întrebi în engleză şi-ţi răspunde în portugheză şi să te mai şi înţelegi cu el.

În fine, unde voiam să ajung: dacă ne raportăm la România, nici noi nu stăm foarte rău la capitolul integrare a minorităţilor – inclusiv religioase.

Însă tind să cred că principala cauză a prejudecăţilor e îndobitocirea sistematică prin educaţia propagandistă a ultimelor decenii şi a panicii induse de spectacolul mediatic.

Să nu uităm, totuşi, că prima ţară în care s-a ieşit, după Revoluţie, a fost Turcia, că turcii din bazarul din Istanbul vorbesc română binişor, sau că dentistul de la colţ e sirian, iar nu ştiu care chirurg e irakian.

Şi ar mai fi un aspect important, anume religia pe care o blamăm constant în ultimii ani – deşi nu creştinismul e de vină, ci instituţiile religioase corupte – şi care a fost şi rămâne, oricât am contesta acest lucru, un liant între civilizaţii prin valorile pe care le-a impus.

În fine, dacă aveţi ocazia, daţi o raită prin Lisabona. De un an încoace, de când zboară Blue Air şi WizzAir, e foarte ieftin – şi nici oraşul nu e scump, pe Airbnb se găsesc camere decente începând cu 20-25 euro pe noapte.

Dacă îţi place acest blog şi vrei să-l susţii, cumpără de la eMag folosind acest link.

4 comentarii

  1. Acum că zici, da, îmi amintesc Lisabona și Portugalia în general lipsită de forțările “vestice” când vine vorba de imigranți.

    Câteva idei îmi trec prin cap, fără să am pretenția să deslușesc pe deplin misterul:
    1) Portugalia e o țară săracă, așa cum e și România, imigranții care vin sunt determinați să vină din varii motive (au rude pe acolo, știu limba, sunt țări limitrofe și seamănă cultural, s-a nimerit o bursă de studii și au cunoscut așa țara etc) și nu vin pentru că trebuiau să plece de acasă și a dat bine pe hârtie o țară cu care nu aveau nimic în comun. Cu cât mai diferită țara în care pleci și cu cât te leagă mai puține de ea cu atât mai puțin probabil să te integrezi. Faptul că e o țară săracă îi ferește de valurile mari de imigranți, ăia care iau decizia strict rațional.
    2) Fiind o țară săracă, serviciile sociale sunt meh, probabil mai bune decât la ei acasă dar nicidecum comparabile cu țările precum Germania. În acest context, odată ce te hotărăști să rămâi acolo (și probabil o fac doar cei care sunt dispuși) îți este clar că nu vei primi nimic gratis și că trebuie să muncești și să faci tu eforturi. Cred că poziționarea asta diferită schimbă lucrurile dramatic și filtrează natural imigranții.
    3) Populația originară are probleme mai importante pe cap decât vecinul negru. Faptul că nivelul de trai e mai scăzut, portughezul de rând are propriile probleme cu locul de muncă, cu cumpăratul unei locuințe, cu corupția, cu copiii care trebuie să meargă la școală și probleme precum imigrația sunt din categoria “first world problem”. Poate nici nu au norocul unei RTV care să cultive ura și naționalismul prost. Apoi, fiind o țară săracă și nu tocmai exagerat de dezvoltată sunt destui portughezi care fură, nu fac nimic cu viața lor și așteaptă să pice para mălăiață, și atunci cum să ți se mai pară dubios copilul negrului imigrant care face asta?

    Apropos de discriminare și cum cred că ajunge lumea să discrimineze, m-am analizat în ultimii ani, când am fost în poziția de a angaja diverși și prin urmare puteam lua decizii de tot felul după orice criterii mi-au trecut mie prin minte. Am angajat un rus și dincolo de miștourile cu colegii nu m-am gândit niciodată că are ideile lui Putin (care idei mă irită real). Fix după ce am bătut palma am făcut o glumiță despre Putin, ocazie cu care am aflat că nu i se pare un idiot, în momentul ăla am avut second thoughts și n-am mai discutat vreodată despre asta. La fel s-ar fi întâmplat și dacă era țigan, afgan sau orice. Cu rușine recunosc că au fost candidați despre care le-am aflat orientările PSDiste și tendințele conspiraționiste cu care nu am continuat procesul just because of that.

    Prin urmare, discriminez dacă e vorba de lucruri care mă irită pe mine la modul concret, preconcepții pe care mi le-am creat și cultivat, nu doar pentru că am citit undeva că sunt ăia într-un fel.

  2. @Ana: Portugalia e un pic mai specială, e o barieră lingvistică acolo, iar coloniile lor au fost mici şi puţine comparativ cu ceilalţi. Practic, ai două-trei ţări africane în care se vorbeşte portugheza spre deosebire de o groază în care se vorbeşte franceza. Tot Nordul Africii e plin de vorbitori de franceză, am impresia că în Maroc şi Algeria e a doua limbă după arabă. Uite o hartă, de exemplu. Altfel, zicem noi că Portugalia nu e dezvoltată, dar dacă te uiţi la infrastructura lor, cam începi să-i înjuri pe guvernanţii noştri de la copiii lor şi pînă la originile din maimuţă. Iar la capitolul educaţie, se investeşte binişor, campusul din Lisabona nu e deoc de neglijat. Ah, că economia e cam varză, asta-i partea a doua, dar mă uit aşa, lung, la cum se transformă Lisabona, şi să vezi distracţie în următorii zece-cinşpe ani, cînd or începe să descopere investiţiile în turism – şi deja au început să apară investitori.
    Dar dincolo de asta, ce zic eu e că portughezul alb de rînd nu îl înjură pe portughezul negru de rînd care-i ia jobul, cum se întîmplă prin Italia sau Franţa cu italienii şi francezii care înjură românii. De asta zic, undeva mai adînc, a existat un mecanism care a funcţionat.

  3. Nu are nimeni nimic cu altul atata timp cat acela nu incalca niste reguli prin zona. Nu conteaza culoarea ci atitudinea. Se incearca spolierea prin directionarea atitudinilor luate de catateni impotriva actelor antisociale catre asa zisa discriminare. Ar trebui sa vedeti cum conationalii lor ii alunga pe bijnitari si pe hoti.

  4. Pe aici (Mallorca) e la fel ca in Barcelona, doar ca falsurile alea pe care le vand sunt de multe ori de fatada, ei facand de fapt trafic de droguri. Gen la o pereche de ochelari Armani falsi primesti o biluta de cocaina “bonus”.
    Totusi in zonele turistice africanii astia care vand nimicuri false sunt mai bine vazuti decat romanii care stau cu alba-neagra sau la sutit portofele.