N-am priceput niciodată sporturile sângeroase

Citeam, sâmbătă, textul ăsta şi iar m-am întrebat care e rolul sporturilor care-ţi umplu faţa de sânge. Spre exemplu, eu nu înţeleg boxul, la fel cum nu înţeleg MMA-ul şi restul “kombat“-urilor pe care le difuza şi ProTV într-o vreme.

Nu zic, cochetez cu ideea de a învăţa nişte arte marţiale de câţiva ani buni – doar că mi-a fost lene până acum -, dar una-i una, alta-i alta. Mi-ar plăcea să învăţ wing chun sau/şi aikido, le găsesc utile pentru autoapărare, dar asta nu mă face să înţeleg de ce te-ai uita, la TV, la cum se umplu de sânge nişte indivizi.

Recunosc, m-am uitat, timp de câţiva ani, la show-urile WWE – Raw şi Smackdown, dar măcar alea-s sincere de la început: nişte cascadori urmează nişte scenarii prestabilite. MMA în schimb, pe aia n-o pricep. OK, fie, “it’s the real thing“, dar nu găsesc nici o plăcere în a mă uita la cum se bat unii până când unul dintre ei pică lat.

Serios, nu văd nici o artă în mixed martial arts, văd doar o ocazie pentru ca nişte indivizi să se poată bate pentru nişte bani. Sporturile de contact, atunci când nu sunt practicate ca sport, ci de dragul audienţei, sunt departe de orice urmă de artă.

Ca idee, iată judo, aşa cum ar trebui să existe el. E un dans în sine, nu doar dat de pământ cu celălalt. Pentru că scopul artelor marţiale e să le înveţi ca să n-ai ocazia să le foloseşti. Restul e bătaie.

3 comentarii

  1. Mă mai uit la MMA, dar să ştii că mă uit pentru show. Poate-s eu mai brută, aşa, sau poate îmi plac sporturile astea, dar e vorba de tactică, de cum îşi gândesc mişcările, de cum se repliază, de cum îşi folosesc (sau încearcă) punctele forte şi tot aşa. E adevărat, nu e la fel de liniştitor ca un snooker, dar să ştii că are şi părţi faine.

  2. Am inceput sa urmaresc meciurile din Ufc de vreo 2 ani, imitial datorita lui McGregor, dupa am inceput sa cunosc sportul, luptatorii, etc.
    Raspunsul meu la intrebarea ta, de ce as urmari asa ceva, este datorota imprevizibilitatii. Nu exista un alt sport care sa si schimbe directia intr un timp mai scurt si care sa te tina mai captiv cu sufletul la gura. Are o dinamica aparte. Orice alt sport acum (name it) mi se pare groaznic de plictisitor. Este aceeasi senzatie de la un film de actiune dar mult mai condensata. In orice secunda se poate termina meciul, se poate rasturna situatia, este mai intens si mai captivant decat orice alt sport. Nu stiu de ce se uita altii, astea fiind exclusiv motivele mele.

  3. Jack London a scris cândva povestea unui bătrân boxer. Din experiență, fiindcă omul nostru boxase și el, în meciuri ilegale de maidan. Genul care se termină des cu moartea sau desfigurarea unui boxer sau parior ilegal.

    A explicat în ceea ce constă abilitatea în sporturile care-ţi umplu faţa de sânge: the generalship in the ring – the wisdom bred of long, aching fights ;-)