Noi, ca naţie, ce promovăm, de fapt?

Mă uitam, aseară, la “Românii au talent”. Pe mine nu mă înduioşează multe lucruri. Dar l-am văzut pe băiatul ăla, de prin Tulcea, care imită sunete. E un om simplu, un orfan, cu probleme tipice copiilor crescuţi în centre de plasament, care a ajuns să aibă un loc de muncă. La cei 30 de ani, lucrează la Salubritate, locuieşte într-un cămin de nefamilişti – dacă ţin minte bine – şi, în fiecare lună, donează jumătate din bonurile de masă căminului de copii. E modul lui de a da ceva înapoi societăţii.

Eu am 28 de ani, sînt căsătorit, scriu pe blog de pe un MacBook, plătesc rate la apartament şi la maşină. Asta înseamnă că sînt – în principiu, după standardele societăţii – un om împlinit. Plătesc taxe şi impozite şi comentez măsurile guvernanţilor, nesimţirea politicienilor, iau atitudine. Corect? Corect. Da fapt, uitîndu-mă la omul ăla, mi-e ruşine. El face pentru societate mai multe decît fac eu. Încerc să-mi promit că voi dona şi eu, dar n-am încredere să-mi dau banii munciţi pe mîna cuiva care s-ar putea să-i bage în propriul buzunar.

La fel precum cei pe care-i comentez, şi eu duc lipsă de aceeaşi încredere în oameni. Şi, repet, mi-e ruşine. Dacă vrem să schimbăm ceva în România, trebuie să învăţăm să fim toleranţi, optimişti, să acordăm şanse, să avem speranţă. Mă gîndesc, uneori, că dacă nu exista ProTV – care asta promovează -, ţara asta ajungea mult mai rău, mult mai jos. Cum zicea şi “regele României“, asta-i diferenţa dintre români şi americani. Din păcate, noi continuăm să promovăm “pesimismul endemic“.

Asta, pe mine, mă-ntristează. Înseamnă că eu nu voi reuşi, niciodată, să am încrederea necesară să îmi donez o parte din venituri unei asociaţii caritabile. Pentru că eu, care sînt mai informat decît omul ăla, care gîndesc – poate – mai mult, voi fi întotdeauna suspicios şi mă voi întreba de cinci ori înainte de a face ceva dacă, nu cumva, nu voi fi ţepuit. Pentru că, trăgînd linie, asta văd cel mai des.

Uneori, mă întreb dacă ţara asta are vreun viitor… Dacă merită să fiu optimist în România.

29 comentarii

  1. “dacă nu exista ProTV – care asta promovează -, ţara asta ajungea mult mai rău, mult mai jos”
    :| poker face. Pro tv a promovat tot timpul ce a crezut că îi place românului(ex: manelele).

  2. Alex vad ca apare recurent in mesajele tale urmatoarea idee: esti mai inteligent, mai informat, te prinzi de diverse lucruri inaintea celorlalti etc. Si in multe cazuri nu e chiar asa -vezi cazul cu masina de spalat de zilele trecute.
    In cazul de fata iar te inseli. Crezi despre tine ca esti informat dar nu ai incredere in societati filantropice ca iti fura banii. Daca erai cat de cat informat stiai ca exista astfel de societati care sunt dincolo de orice banuiala si care isi justifica banii pana la ultimul leu. Fortand lucurile nu ai avea curaj sa donezi societii lui bill gates? Crezi ca ala iti fura banii?
    Sau pe plaiurile noastre societatii lui Tiriac? Sau orfelinatului de la Valea Plopului?

    Din pacate esti exponentul unei intregi generatii care lucreaza/traieste pe internet si care crede ca stie lucruri.

    • @doctoru: spre deosebire de baiatul ala, da, sint. Dar nu e vorba de donat lui Bill Gates, ci de donat in Romania. Si nu e vorba de increderea mea, ci de cea a societatii, in general, din care si eu fac parte. Daca tu donezi unui orfelinat banii tai si nu ai macar o stringere de inima ca s-ar putea duce in buzunarele cui trebuie, ai tot respectul meu. Daca insa donezi din orgoliu, si ai stringerea aia de inima, pentru ca tu stii ca ai muncit prntru banii aia, atunci, scriind comentariul ala, imi arati ca esti un ipocrit. Despre asta e vorba.

  3. Eu donez destul de rar. Dar atunci cand donez ma interesez INTOTDEAUNA ce se intampla acolo. Ti-am dat exemplul cu Valea Plopului pentru ca am fost acolo. Si nu am nici cea mai mica strangere de inima.

    Si sigur ca donez din orgoliu. Din orgoliul de a face bine. Avand in vedere ca donatiile sunt anonime nu inteleg mica ta tentativa de analiza psihologica.
    Pe copiii aia ii bucura ca le vin niste bani. Ii intereseaza putin spre deloc daca donatorul se impauneaza cu darnicia lui sau nu.
    Probabil ca ar trebui sa lasi societatea in pace si sa vezi ce poti face tu. + ca ai preferat sa analizezi partea aia de societate inerta care nu doneaza. Exista si o alta extrem de activa in domeniu. Dar care nu se vede din tribuna de la tine. Uimitor as zice, avand in vedere cat de informat te consideri.

    • @Doctoru: despre asta vorbesc, “ma interesez intotdeauna ce se intimpla acolo”, pentru ca, altfel, ai avea stringerea aia de inima.
      Ma bucur de discutie, dar chiar nu am chef sa ma cert. Cred ca tocmai ai demonstrat ceea ce ziceam mai sus.

  4. Consecintele minciunii comuniste si post-comuniste – neincrederea absoluta. Cred insa ca metoda expusa de Doctoru este aplicabila cu conditia de a depune un efort minim. Acum citiva ani un sat din apropiere a fost inundat. Mi-am facut drum pe acolo si am agatat o baba care statea de vorba in drum. “Doamna, pe cine stiti mai amarit si mai lovit de inundatia asta ?||Pai e cutare care traieste singura si are un copil.Practic nu mai are casa.||Si unde o gasesc ?||E la sora ei in deal da’ trimit sa o cheme. Mai sint unguroaicele alea batrine care le vedeti acolo. Si casa lor s-a dus.||Si Dvs. ?||Ei, multumesc lui Dumnezeu, la mine nu s-a darimat nimic. Mi-a intrat apa in casa, mi s-a umflat parchetul, dar in rest nimic.” Am dat bani la toate trei (celei mai amrite mai mult) inclusiv informatoarei TOCMAI FIINDCA NU S-A PUS PE EA IN FRUNTE SI NU S-A PLINS.

    Deci se poate. Marea nenorocire este ca la TV nu vei vedea niciodata astfel de oameni – se cauta programatic persoane de cea mai joasa calitate care abia stiu sa vorbeasca, in schimb se smiorcaie sau chiar bocesc. Ma indoiesc foarte tare ca doar goana dupa rating e de vina.

    Singurul punct unde NU sint de acord cu Doctoru este societatea Tiriac. Poate o fi corecta dar simpla asociere cu numele individului imi lipeste banii de buzunar si ma indeamna sa o iau la goana. N-am timp si energie sa verific toate dedesubturile si, cum spuneam, solutii de schimb exista.

  5. Domnule Mihaileanu regret ca trebuie sa va combat. Nicaieri in lume nu cred ca-ti poti dona banii asa pe negindite. Intotdeauna trebuie sa te informezi. A, desigur, in tari asezate exista suficiente institutii respectabile si bine cunoscute, la noi mai putine si in orice caz foarte greu de depistat. Nu le promovam ? Dar CINE sa o faca ? TOT spatiul TV (si nu numai) este blocat de o ceata de saltimbanci iresponsabili ale caror sfori sint trase de niste funesti tradatori. Ca sa nu par un obsedat al teoriei conspiratiei citez din Tom Gallagher: “o lume media din care o buna parte pare sa reduca populatia la un stadiu infantil, asa incat mici straturi ale populatiei sa se bucure de privilegii imense.”

    Legat de povestea mea va spun ca nu e singura si ca am incasat destule esecuri usturatoare. Dar mi-am perfectionat grila si am continuat. Iar acel sarman constantean isi doneaza banii la camin fiindca il cunoaste intim. Daca l-ai pune sa schimbe adresa ar fi in mod sigur la fel de neincrezator si derutat ca si Dvs.

    In fine ceea ce in fond m-a deranjat la articol a fost atitudinea generala de victima a cobrei, adica un soi de neputinta fara solutie. Trebuie sa luptam din rasputeri macar impotriva acestei laturi a mostenirii comuniste.

    • @Vasiliu Mircea Paul: n-am spus ca donezi banii ca suna binele numele, caci, presupun, trebuie sa stii care e obiectul de activitate si incotro se duc. De aia, de exemplu, ONG-ului lui Bill Gates i-as dona fara sa cer facturi detaliate. In Romania insa, chiar avem o problema serioasa.
      Sint de acord ca respectivul constantean face asta pentru ca stie foarte bine ce se intimpla acolo. Si eu stiu foarte bine ce se intimpla in alte centre de plasament, despre care unul dintre fostii mei colegi de redatie scria frecvent, si nu e deloc de bine. Si, in general, cind vine vorba de astfel de chestii, nu e de bine mai nimic. Si atunci, stiind toate astea, eu ma gindesc de cinci ori inainte de a dona. Da, imi doresc sa pot dona unei fundatii precum cea a lui Gates, fara sa cer facturi si supervizari. Vorbim, intr-adevar, de extreme, dar prefer extrema lor in loc de extrema noastra.
      Ce ma doare pe mine e ca, incercind sa lupt impotriva mostenirii asteia comuniste, vine un individ oarecare – poate fi Doctoru de mai jos sau oricine altcineva – si-mi spune ca sint dobitoc ca-mi doresc asta. Pentru ca, daca ai citi printre rinduri, ai intelege ca asta spun. Dar noi, per total, ne limitam la aparente, sarind din paragraf in paragraf, fara sa incercam sa analizam informatia. Ah, scrie ca n-am donat? “Bă, boule, vezi ca esti prost ca nu te-ai interesat?”. Ce-are a face cu ce scriam eu? Eh, atitudinea asta te descurajeaza si te face sa vrei sa-l dai dracului de popor, oricit de mult ti-ar pasa de el.

  6. Hmmm! Ia sa vedem ce promovam? O groza de cetateni onesti din Rasaritul patriei, care “s-a saturat” sa violeze babe locale si sa bea “mitilic” din pufoaica! Si atunci “ce face” ei? Pai “se duce” in Italia si in Spania si violeza acolo babe straine de natie! Nu le-ar fi rusine! Plus ca mitilicu’ din kianti am inteles ca ie mai bun decat ala din busuioaca de bohotin!

  7. Erata: Tudorel nu era din Constanta ci din Tulcea. Nu isi dona jumatate din salariu ci jumatate din bonurile de masa, sub forma de mici bucurii dulci.
    Privit din perspectiva eratei Tudorel e mult mai pragmatic si mai chibzuit decat ii dai tu credit.
    Cat depre viitorul Romaniei prefer vorbe de duh de la Marx:
    “Outside of a dog, a book is a man’s best friend. Inside of a dog it’s too dark to read.” ;)
    Groucho Marx http://www.youtube.com/watch?v=SMCV8hgnE2Y
    Spor!

  8. Nici eu nu prea donez bani, dar asta nu inseamna ca nu poti ajuta altfel. Fiecare avem in jurul nostru batrani saraci, carora le mai poti duce un pachet din cand in cand, sau haine pe care nu le porti si le poti da altora care au nevoie. Exista mai multe feluri de a darui… Viitor avem, depinde de noi cum il faurim :)

  9. “And on and on and on. I may be wrong but I think this is exactly what the difference is between being Romanian and American. It has nothing to do with flags or languages or what kind of clothes you wear. It has to do with whether you look at little and see plenty, or look at plenty and see little. It has to do with whether you look at that glass and see it with just a few drops at the bottom and imagine it soon to be full again, or cry with despair at how little is left. It has to do with coming face to face with problems and saying, “What can I do about this?” or throwing up your hands and lamenting that nothing will ever change.”

    Deci asta spune totul, este o MARE diferenta de atitudine.

  10. OK, o sa caut.
    Ramane insa un paradox: articolul tocmai ca reprosa neincredrea, faptul ca nu donam fara suspiciuni, fara verificare, adica exact cum am procedat eu cu “Salvati Rosia Montana”…

  11. Uite, nu ma intind la vorba/vorbe… Iti recomand locul unde donez eu:
    http://giftededu.org/scoala-de-excelenta

    Este vorba despre sprijin pentru copii supradotati (cu IQ>125) si care invata acolo sa-si defineasca personalitatea si prioritatile.
    Pentru a te interesa (ca @Doctoru…) dinainte daca merita, poti merge in vizita, poti chiar avea o intalnire cu copiii (cauta sectiunea “Intalniri cu mentori”), s-ar putea sa ai o experienta de neuitat…
    Si, da, cred ca ei vor fi cei care vor duce mai departe tara asta, daca vor fi ajutati sa nu plece!

  12. ma uitam si eu la Romanii au Talent. doar ca eu am tras alta concluzie: nu e deloc ok ca un show de televiziune sa profite de niste numere “nefericite” (ma refer aici la oamenii cu handicapuri evidente). :)

    • @trainspot: teoretic, da. Practic, daca efectul este de revolta pozitiva – cazul meu -, atunci nu. ProTV are si stilul ala tipic, al lor, de prezentare a cazurilor. Si as putea paria ca oamenii aia schimba mai multe mentalitati aparind pe scena decit schimb eu, revoltindu-ma de nesimtirea unuia sau altuia.

  13. Omul ala doneaza pentru ca a trecut pe acolo. Increderea se construieste daca in prealabil ai trait printre/cu cei pe care ulterior ii ajuti.
    Apoi, toate invetitiile au riscuri, inclusiv cel al esecului. Inclusiv investitia donatiei, sau a increderii. Dar cine nu risca …

  14. “Eu am 28 de ani, sînt căsătorit, scriu pe blog de pe un MacBook, plătesc rate la apartament şi la maşină. Asta înseamnă că sînt – în principiu, după standardele societăţii – un om împlinit.”

    Sper ca aici glumeai. :)

    Daca asta inseamna sa fii implinit, inseamna ca nu ti-ai gasit niste modele de viata potrivite. Faptul ca ai mentionat ca scrii pe blog de pe un mac m-a dat pe spate. Este asta, in conceptia ta, descrierea unei persoane implinite?

    In acelasi mod pot sa zic si eu – am 26 de ani, am oferit pana acum intre 5 si 10 mac-uri / laptopuri / iphoneuri, ori cadou, ori spre folosire. Am fost primul din universitatea de IT din Iasi care a avut un mac, si imi fac treaba pe ele de atunci – iMac, Macbook Pro, iPhone. Nu platesc rate la masina, dar am oferit un VW Passat nou, cadou parintilor, si o alta masina logodnicei – deci nu sunt casatorit.

    Nu platesc rate la apartament, dar am construit la rosu o vila in Bucium, si asta zice totul despre constructie.

    In mod normal nu ma laud, dar ce este intre liniute mai sus, este o paralela exact la lucrurile pe care le-ai mentionat. Si aici doar am scris similar cu lucrurile pe care le-ai mentionat tu. Nu vorbesc despre ce am facut inainte de 25 de ani, pentru ca o sa iti para rau. :)

    Cu toate astea, NU ma simt un om implinit. Nu cred ca am realizat tot ce pot realiza, si ma zbat in fiecare zi sa merg un pas inainte, si eu, si intreaga echipa pe care o conduc.

    Cred ca sunt abia la inceput, si mai am enorm de mult de facut. Aceasta atitudine ar ajuta Romania, daca ar veni din partea fiecaruia. Nu.. am un laptop mac, scriu pe blog cu el, si am rate – deci, sunt implinit.

    Sper ca pot sa te invat ceva din asta. Daca nu, imi pare rau ca am incercat.

    • @Andrei Potorac: felicitari, dar esti pe linga subiect. Ai sarit fix peste partea cu “in principiu, dupa standardele societatii”. Daca citeai aia, nu mai era nevoie sa te lauzi. Subiectul nu era ceea ce sint eu, ci era vorba, asa cum zici si tu pe final, despre atitudine. Cu aia, da, sint de acord.

  15. Alex, o idee: apa curata pentru cei ce nu o au

    Worldvision e o organizatie internationala respectata care a intervenit inclusiv in Romania in timpul gerurilor recente.

  16. @ Alex, nu am sarit peste nimic. Si am mentionat, intentia mea nu e de a ma lauda.

    Lucrurile mentionate sunt pentru a se plia pe cele scrise de tine, pentru a iti da un exemplu. Daca tu consideri ca sunt pe langa subiect, ori nu ai nimic de invatat din ce am scris, este decizia ta. Esti un singur individ si nu ma deranjeaza.

    Problema este ca 100, 1000, 10.000 ca tine, gandesc la fel. Asta ma deranjeaza, si de asta am parasit Romania.

    Stii care e problema? Toti mentionati de lucruri pe care le vedeti voi corecte / incorecte despre ceilalti, dar cand cineva dinafara va atrage atentia fix asupra unor lucruri pe care le gresiti – pentru ca va identificati cu cei pe care ii blamati – raspundeti in modul in care ai facut-o, sau mai rau. Eu personal ascult opiniile tuturor, si invat din asta.

    Nu iti voi mai raspunde, pentru ca intentia mea nu este de a pierde timpul. Daca vroiam sa ma laud, discutam de 5 – 25 ani. Succes mai departe!

    • @Andrei Potorac: OK, inseamna ca e o mica neintelegere la mijloc. La fel ca tine, asta incerc si eu sa fac, sa ascult opiniile celor din jur si sa invat din ele. Ca am uitat ghilimelele la “lauda”, asta e partea a doua. Problema mea insa e aceeasi cu a ta: ca cei mai multi din jurul nostru gindesc la fel si nu vor sa-si schimbe optica. Or, eu asta incerc sa fac. Ziceam ca, potrivit standardelor celor din jur, da, sint un om implinit, la casa mea, demn de invidiat ca am un apartament si o masina. Repet, potrivit standardelor celor din jur. Ca situatia e alta, e partea a doua.

  17. Te-ai gandit, vreodata, sa nu DONEZI? Ci sa iei acasa, la tine, pe cineva care are nevoie de ajutor? Te-ai gandit ca, poate, tara asta are viitor doar daca o ajuti ajutandu-i pe cei din jurul tau? Sunt convinsa ca daca toti romanii ar ajuta cel putin trei oameni din jurul lor..toti am duce-o mai bine!

  18. cauta o fundatie in care ai deplina incredere si doneaza 2% din impozitul pe venit si nu te mai plange ca romanii sunt plangaciosi endemici

  19. Draga Alex te admir pentru curajul de a discuta o asemenea tema si de ati arata propia dilema.Si pe mine ma framanta aceasta dar am gasit raspunsul unde ma asteptam mai putin:in cartea pe care cei mai multi o ignora sau chiar o urasc-BIBLIA. Acolo se scrie asa:cand ai dat unui infometat mi-ai dat mie,cand ai dat unui insetat mie mi-ai dat…Si eu as spune asa:daca nu ne raportam la CEVA nu putem lamuri nimic in mintea noastra,in trairea noastra interioara.Mereu vom intinde mana cuiva si mereu o vom retrage inainte de a finaliza gestul.Pe multi dilema aceasta ii framanta mult mai tarziu sau poate ninciodata,de aceea spun ca te admir si te rog sa te consulti cu propia ta constiinta.

    • @grigoras.gherase: Mda, eu nu sint atit de religios incit sa incerc sa descifrez toate metaforele de acolo. Plus ca n-am rabdare suficienta. Dar, intrucitva, ce spui e adevarat: Biblia este o insiruire de metafore menita sa scoata in evidenta o lista de reguli de bun-simt. Din pacate, interpretarea e defectuoasa.

  20. Imi place modestia ta Alex. Ai scris un text care m-a miscat. Multumesc.