Opt ani de blogging

Teoretic, mă laud, că azi se fac fix opt ani de cînd a apărut blogul numit “subiectiv”. Practic, sînt un pic trist, uitîndu-mă la cum a evoluat şi la cum evoluează. Unii ar zice “melancolic”, dar n-are nici o legătură. Am început să scriu pe weblog.ro la vreo două luni după ce-am intrat în presă. Dacă nu era spread-ul din EVZ (şi am mai zis-o) scris de Doru Cobuz, mulţi n-am fi fost, probabil, unde sîntem. Pe vremea aia, în România, blogul era un jurnal şi cam atît. Cei mai mulţi, ocoleam textele politice sau economice. Ne publicam durerile.

Ceea ce era bine, că s-a închegat o comunitate, aceeaşi comunitate care s-a răzvrătit împotriva lui Dragoş Bucurenci, atunci cînd a anunţat publicarea Real K, din cauză că a fost minţită. Şi care, ulterior, l-a iertat. Cred. Dacă vreţi, Bucurenci e primul blogger care a făcut bani din blog, în România, vînzîndu-l, ce-i drept, unei edituri. Acum, o dăm în pişcotăreli şi înţelegem fiecare, cum îl duce bibilica, ce-i ăla blog, ce-s ăia bani din blog şi cînd şi dacă şi de ce trebuie să scrii despre un brand.

Ca nişte concluzii, după opt ani de blogging, aş spune că:

  • evoluţia a fost cam aşa: jurnal > zoso > bani (adică tot Vali, apoi Cetin şi încă vreo cîţiva) > scandaluri din cauza banilor (adică tot cei din paranteza precedentă, înjuraţi că muncesc pentru a face bani din blog). Viitorul e, în principiu, reprezentat de aceeaşi primă paranteză. Asta se întîmplă dintr-un motiv cît se poate de banal: bloggerii noi n-au răbdare. Scriu, comentează, se dau cu capul de pereţi, iar dacă banii nu apar într-o lună de zile, devin hateri şi trîmbiţează că n-au loc, că e o mafie a bloggerilor. Aşa e.
  • au dispărut comunităţile de bloggeri, au apărut comunităţilor blogurilor: rolul weblog.ro a fost acela de a închega nişte relaţii şi de a crea nişte prietenii care, în ciuda anilor care au trecut şi a distanţelor, vreau să cred că încă mai rezistă. Chit că unii au plecat din ţară, alţii s-au mutat în alte oraşe, iar cei mai mulţi şi-au închis blogurile. Interesant e că, dacă nu punem la socoteală post-types, like şi reblog, locul weblog.ro a fost luat de tumblr.com, dar la o scală mult mai mare. Aduce oameni împreună şi creează comunităţi de bloggeri. În cazul nostru, în România, avem comunităţi ale blogurilor – create în jurul blogului (comunităţi de cititori, de comentatori, de hateri etc.). Nu ştiu care-s mai bune, dar cred că lipseşte un weblog.ro care să creeze noi comunităţi de bloggeri, care să-i facă pe începători să priceapă nişte lucruri elementare.
  • pişcotarii vi i-aţi creat singuri, nu vă mai plîngeţi de ei: Marius Pahomi nu zice rău, doar că… tot colegii lui de breaslă au creat ideea de “bloggeri comerciali”, prin apropouri repetate de genul “dacă vii la eveniment, ar fi drăguţ să scrii“. Unii scriu din bun-simţ, alţii scriu că-i singura modalitate prin care cred că-şi apropie advertiserii, alţii scriu din prietenie cu piariştii. Cei care nu scriu – fie din cauză c-au venit din politeţe, că n-au despre ce scrie, că nu vor să facă de rahat evenimentul, habar n-am – sînt priviţi urît. Cum adică? A venit şi n-a scris? Nesimţitul! Cert e că, în goana după acoperire media, au fost chemaţi tot mai mulţi, mai mult sau mai puţini relevanţi. Ce-a ieşit, vedeţi singuri, că de aia vă plîngeţi.
  • paranoia cititorilor de bloguri: adevărul e că-i deranjant să vezi articole laudative – plătite sau nu – fără număr, unul după altul. Asta strică publicul tuturor şi, cum vede numele unui brand, cititorul te înjură că faci reclamă, că nu marchezi advertorialele, chit că tu nu iei nici un ban. Practic, unde apare numele unui brand, e obligatoriu să fie advertorial, deci rost de înjurat, chit că tu ai scris despre brand pentru simplul motiv că-ţi place. Asta se întîmplă cînd sînt băgaţi în seamă bloggeri uşor-impresionabili, care vor scrie pentru o agudă, fără cap.
  • apa trece, pietrele rămîn: vorba asta se aplică şi în blogosferă. Să nu vă miraţi că dispar bloggeri, e din cauză că nu-s consecvenţi, că n-au răbdare, că se plictisesc repede, că nu le place scrisul, ci ideea că ar putea cîştiga din scris. Bloggingul a fost un trend, acum revine, o să dispară şi o să revină, iar şi iar, acelaşi loop. Influencerii de moment vor dispărea, într-un final, la fel şi prieteniile de conjunctură. Avantajul ăstora mai bătrîni e că, dacă iau o pauză, le e mai uşor să revină, că ştiu ce au de făcut.

Să mă apuc de făcut traininguri?

Sursă foto.

16 comentarii

  1. da, ar cam trebui să ne apucăm de traininguri. succesul ne recomandă.

  2. La multi ani Subiectiv.ro :)

  3. La multi ani. Blogareala nu e chiar atat de simpla, asa cum era acum 5 ani de pilda, exista o clara ‘concurenta’ si pentru un incepator nu este chiar atat de usor. Dar cu munca, se poate. Avem mereu exemple de bloggeri noi care scriu bine si cresc repede, fiind promovati si de ‘cartel’.

  4. La multi ani! Acum poti sa dai lectii. :)

  5. Multumesc de urari. Incerc sa ma tin de el mai mult decit am facut-o pina acum :)

  6. La multi ani :)
    Tine-o tot asa

  7. La multi, multi ani! Traiti-ar blogul :)

  8. Hehe, La multi ani! Eu nu m-am tinut de al meu, din vremea weblog, la fel ca tine. Ma si apuca melancolia cand ma gandesc la perioada aia… A trecut! Acum parca suntem pe cont propriu si nu chiar…

  9. Ma cam bate si pe mine gandul de vreo cativa ani sa ma apuc sa scriu un blog si probabil am tot mai multe motive s-o si fac pana la urma. Cel mai puternic motiv e ca “de ce nu?” , chiar daca singurii cititori va fi fiul meu (peste cativa ani) si familia (poate si nepotii) si tot merita. La urma urmei un blog te defineste asa cum esti, uneori asa cum a-i vrea sa fii, si se poate constitui intr-un “manual de utilizare” al persoanei din spatele blogului. Sunt tot mai convins ca reusita unui blog consta tocmai in faptul ca vrei sa spui ceva, cat de important sau major e ceea ce spui conteaza mai putin, asta iti va da probabil marimea tribului care te citeste ( cum spunea Godin). Daca te recitesti de cateva ori dupa ce ai scris un articol probabil vei evita sa te dai in stamba … sper.
    In niciun caz nu cred ca dorinta de a face bani din asta poate fi un motiv care sa-ti asigure succesul pe termen lung. Probabil ca in primul an nu voi afisa reclama platita pe blog. Nu vreau sa traiesc din asta si nici nu vreau sa ma vand deocamdata. Castig suficient de bine din meseria pe care o practic si o iubesc.
    Ar mai fi multe de spus despre asta dar probabil mai bine ma apuc de scris si apoi mai spun.

  10. … si btw Alex , La multi ani! si da-i inainte atat timp cat iti face placere . Nu trebuie nimic … da` chiar nimic nu trebuie sa faci daca nu consideri ca merita pentru tine sau persoanele insemnate tie.

  11. Atâta timp cât nu poți ști ce te-așteaptă, nu poți decât să înveți din ce-a trecut și să faci în continuare ce simți că-i bine. Că bine ai zis, timpul are destule de spus.

    La mulți ani :)

  12. Tine-o tot asa, Alex.

  13. 10x . take care

  14. Multi ani!