Cine o să ne plătească pensiile la bătrâneţe? Nimeni!

Cine o să ne plătească pensiile la bătrâneţe? Nimeni!

De vreo câţiva ani, revine obsesiv fraza asta: “Uite cine o să ne plătească nouă pensiile la bătrâneţe!” Răspunsul, la cum merge acum economia românească, e că nu o să ni le plătească nimeni.

Am tot văzut o serie de comentarii (1, 2, 3) şi, în principiu, sunt cât se poate de pertinente, doar că lucrurile sunt un pic mai nuanţate, chit că vorbim de şomaj de 23% în rândul tinerilor. Există mai mulţi vinovaţi pentru situaţia actuală.

Primii sunt părinţii, că acceptă să-şi ţină odraslele pe banii lor după ce au ieşit din facultăţuri pe care le-au terminat doar pentru că “e bine, mamă, să ai o facultate făcută.” Al doilea vinovat e statul, prin guvernanţii care tot refuză sistematic să adapteze programele educaţionale la realitate.

Acum vreo trei ani, eram la casă la Mega Image şi casiera, o femeie la vreo 30 ani, era supărată că “o puţoaică” şefă de tură nu se poartă cu suficient respect faţă de ea, absolventă de două facultăţi şi-un master. Asta se întâmplă, în general, când termini facultăţi care nu te-ajută cu nimic în viaţă.

Sistemul educaţional e lipsit de viziune

Anual, zeci de mii de oameni se înghesuie la ASE ori la Limbi Străine, pe o mână de locuri. Şi aici avem două probleme: ai 500 locuri la buget şi 50 la taxă în loc să fie invers: 50 la buget şi 500 la taxă. Nu toată lumea trebuie să aibă o licenţă dată de o universitate.

Uite-aşa, te trezeşti cu două categorii de absolvenţi: cei care au terminat o facultate şi cred că li se cuvine orice, chit că le-au scris alţii lucrările de licenţă, şi cei care au terminat pe bune o facultate făcută din pasiune, dar nu-şi găsesc loc de muncă nicăieri.

Exemplu concret: ce fac toţi absolvenţii de Arte dintr-un an? Unde se angajează? Ce fac toţi absolvenţii de limbi străine? Câte posturi de profesori există şi câţi traducători suportă piaţa?

Pe de altă parte, traiul într-un oraş ca Bucureştiul nu e tocmai ieftin. Dacă socoteşti doar chiria, întreţinerea, curentul, mobilul şi internetul, scoţi lunar în jur de 1.500 lei din buzunar. Sau ar trebui. De unde să ai banii ăia dacă leafa minimă pe economie este de 1.300 lei?

Am colegi de la Arte care şi-au luat licenţa anul ăsta şi care se înscriu la master pentru că n-au nici un viitor. Părinţii îi mai întreţin doi ani, că doar e vorba de viitorul copilului, iar peste doi ani, cel mai probabil e că vor pleca din ţară.

Ce e aia cercetare şi la ce ne foloseşte?

E valabil pentru orice altă facultate, cu atât mai mult cu cât statul refuză să investească în cercetare. O bursă doctorală este de aproximativ 1.000-1.200 lei. În cazul fericit în care absolventul e ţinut în facultate pe post de asistent, mai primeşte vreo 900 lei. Ce motivaţie ai să faci cercetare pe 2.100 lei lunar şi asta în cazul ăla bun?

Dacă mai adăugăm la asta faptul că situaţia economică nu arată deloc roz, că ne paşte o creştere a taxelor şi impozitelor, că ultimii 10-15 ani au însemnat, în multe industrii, lucrat pe drepturi de autor (pentru care, de vreo şapte ani, se plătesc CAS şi CASS, dar încă nu există norme de luare în calcul a contribuţiilor la pensii din drepturi de autor, deci pauză pensie în ciuda plăţilor recurente către stat), viitorul nu arată deloc bine.

Când termini o facultate făcută să fie şi vezi care-i situaţia pe piaţa muncii, nu-ţi arde mai degrabă să pleci? Deşi, cin’ te-a pus s-o faci?

Dacă ai terminat facultatea aia pe bune şi eşti foarte bun în ceea ce faci, oare care e alegerea logică atunci când vezi ce “oportunităţi” ai, să zicem, în cercetare? Ne mai mirăm de “exodul creierelor” şi că “ne pleacă valorile”?

Sincer, eu pot înţelege lipsa de motivaţie pentru a te angaja undeva. În acelaşi timp, înţeleg şi că miniştrii educaţiei nu s-au gândit absolut deloc la ce urmează, astfel încât să elimine cât mai multe locuri la facultăţile care produc şomeri.

Serios, de ce ai avea nevoie de 50 locuri la o secţie de limbi străine? Ca să produci 45 şomeri?

Numărul celor care vor pleca din România va tot creşte. La fel ca în exemplul cu Mega Image, vom avea absolvenţi de Contabilitate sau Management ori Marketing la ASE care vor lucra pe post de chelneri prin Spania sau Franţa. Nu e nici o ruşine în asta, e un pas firesc. Consecinţa lipsei de viziune asupra pieţei muncii, pe de altă parte, e aceea că nu vor mai exista cotizaţii la buget.

La revedere, pensie dragă!

Mă dau pe mine exemplu: muncesc de la 19 ani, acum am 33, dar dacă fac o socoteală, n-am mai mult de patru ani pe “cartea de muncă“. Am plătit contribuţii pe drepturi de autor – şi am tot avut încasări, oho – de mi s-a urât, dar nu mi le va socoti nimeni. Statul mi-a luat banii, dar eu nu voi avea pensie pe motiv că… nu există norme de calcul.

Nu e vorba doar de mine. Nivelul cotizaţiilor va continua să scadă. La cum arată planurile actualilor guvernanţi, ne vor băga într-un mare rahat al cărui singur efect va fi menţinerea angajaţilor pe salarii mici, deci contribuţii la nivel de salarii minime, prea puţine medii, şi la un exod continuu.

Dacă laşi un dezastru în spate, oricine ar veni după se va trezi fără bani şi va trebui să dreagă busuiocul. În buna tradiţie pesedistă, primul pas este “după noi, potopul“, iar al doilea pas este “vedeţi ce incompetenţi aţi ales după ce nu ne-aţi mai votat pe noi?

Singura soluţie, pentru cei de vârsta mea sau generaţii mai mici, este să se apuce să pună bani deoparte încă de acum, cel puţin dacă vor mai rămâne în România şi nu se vor căra în următorii ani. Preferabil, puşi bine, la saltea, pentru că nu m-ar mira ca un pesedist pe care-l dă inteligenţa pe-afară să pună un impozit pe contul bancar.

Revenind, ştiu că, pentru cei mai mulţi, aşteptările tinerilor de a primi un salariu de 1.000 euro sunt nerealiste. Din punct de vedere economic, aşa e, nu e sustenabil. Însă din punct de vedere al economiilor la care ne raportăm – na-ţi păcat, globalizareo! -, sunt decente.

Oglinda economiei

Aşteptările salariale ale tinerilor reflectă, în fapt, situaţia economică în care ar trebui să fie România. Trăim într-o societate deschisă – blestemaţi-l pe Soros! – şi vedem cum e la alţii, de la venituri şi până la oferta de pe piaţă. La capitolul mărfuri, avem tot ce au ceilalţi. La capitolul venituri…

Serios, câţi aţi accepta cu inima deschisă – şi nu de nevoie – un job pe salariul minim pe economie?

O tot spun de câţiva ani: cu excepţia câtorva state (UK, Elveţia, Belgia, Franţa), mărfurile de bază au acelaşi preţ sau sunt mai ieftine (nu cu mult, 1-2%) în restul Europei decât în România. Diferenţa de venituri însă…

Vinovatul principal, desigur, este statul corupt. Când mai bine de jumătate din bugetul Sănătăţii se duce pe şpăgi, când geme ţara de oligarhi de-alde Sebastian Ghiţă şi Liviu Dragnea, când nu suntem în stare să facem o reţea de autostrăzi decentă, rezultatul e cel pe care-l vedem.

Vrem sau nu, încet-încet, trebuie să urmăm modelul american. Banii la ciorap – pentru că nu te poţi baza pe stat – şi antreprenoriat. În cel de-al doilea caz, vorbim de alt cerc vicios, anume că pentru orice business nou, ai nevoie de capital. Şi de unde iei bani? Ei bine… nasol moment. La care se adaugă, desigur, beţele-n roate puse de stat. Mai exact, impozit pe cifra de afaceri şi alte trăznăi stupide.

Da, soluţia e… să plecăm

Takeaway:

  • sistemul de învăţământ trebuie regândit. Comisia Europeană urlă de câţiva ani că e lipsă de programatori într-o industrie IT care tot creşte, Ministerul Educaţiei… n-a făcut nimic pentru a crea o strategie de promovare a ştiinţelor, a programei de real, pentru a produce viitoare forţă de muncă într-o zonă cu cerere. Nu e chiar atât de greu să te uiţi, anual, pe nişte prognoze şi să ajustezi programele educaţionale.
  • pus bani deoparte. Nu te poţi baza pe sistemul de pensii românesc. Ori faci economii, ori o să mori de foame la bătrâneţe. E cam atât de simplu.
  • investit în propria afacere. Pe cât posibil, una cu distribuţie globală, pentru a nu depinde câtuşi de puţin de piaţa românească. Ştiu, e greu să găseşti o idee bună care să nu necesite cine ştie ce capital, dar trebuie, mai ales în momentul în care vei vrea să te extinzi – şi e mai simplu să-ţi ţii profiturile în altă ţară decât acasă, unde te jupoaie PSD-ul.
  • infrastructura. Asta ar trebui să fie de bază, dar cui îi pasă?

Concluzia ar fi doar una: La revedere, tabără dragă!

(Foto: dejulmeu.ro)

Dacă îţi place acest blog şi vrei să-l susţii, cumpără de la eMag folosind acest link.

8 comentarii

  1. Câteva observații, dacă îmi permiți:
    1. Absolvenții de litere (asta dacă nu fac Română-Engleză, caz în care se aplică 100% ce-ai scris) chiar își găsesc de lucru ușor, mai ales în corporații. De exemplu, în București e penurie de vorbitori de franceză și germană, iar salariile au tot crescut pe segmentul ăsta.
    2. ASE-ul e bun tot pentru joburi în corporații, dar nu fără o altă limbă străină pe lângă engleză. Contabilii par să fie mai căutați, dar nu cred că la o rată de 1000 pe an, cam cât produc universitățile din România.
    3. Există impozit pe cont bancar altul decât contul curent (16% impozit pe venit pentru orice cont de economii)

    Altfel, eu și proaspătul soț ne facem deja planurile de emigrare în mare parte pentru motivele expuse în articol.

  2. @Iulia: De acord apropo de punctul unu. Legat de doi, e plină ţara de contabili. Nu glumesc. Aşa cum toţi se duceau la Drept, în anii ’90, aşa s-au dus cu toţii la ASE în anii 2000. Mie mi se pare o nişă de piaţă suprapopulată. Legat de punctul trei, e impozit pe venitul din dobîndă. Eu ziceam în sensul ăla mai larg, în care te trezeşti cu dublă impozitare pe venit că rămîn ăia fără bani. Desigur, ar fi o aberaţie economică, dar nu m-aş mira să-i vină unuia o astfel de idee creaţă.

  3. un pesedist pe care-l dă inteligenţa pe-afară să pună un impozit pe contul bancar.

    Există impozit – pe dobândă, ce-i drept – de cel puțin cinci ani. Dar se ocupă banca de colectare.

  4. Despre contabili, ca stiu. Probabil din 1000, 10 care termina stiu despre ce e vorba cu adevarat. Problema cu ASE nu e ca sunt multi studenti, ci ca nu se invata nimic. In Romania nu exista economisti sau absolventi de studii economice, in mod real (decat in raportul ala 1:10 din absolventi). Daca ar fi fost destui absolventi ar fi macar 10 bloguri pe teme economice ca alea 3 care sunt. (logica, cursdeguvernare si moise)

    De angajat se angajeaza contabili si exista oferta de munca destula, cu conditia sa stie contabilitate internationala si cel putin inca o limba straina la nivel ok. Cea ce nu se invata in Romania – aka nu exista de fapt destui contabili. Cea ce se vinde in scoala romaneasca e fals – e o eticheta care nu corespunde cu produsul. Ai recomanda unei firme serioase sa deschida un sediu intr-un oras din Romania unde sa angajeze 4000 de contabili? Ar avea de unde sa angajeze? (Sa stie ce am zis mai sus, contabilitate pt US, Franta, Germania; 5-6 limbi straine vorbite fluent in cadrul pachetului aluia de absolventi, un pic de experienta cu un soft serios). Dar 10.0000 ? Dar 20.000 ?

    In realitate nu exista absolventi pregatiti in Romania, ca firme care sa angajeze cu 800-1000 eur/luna ar fi.

    Legat de arte – in domeniul tau, relativ. Acum 10 ani, o firma olandeza cauta sa angajeze 800 (!) de fotografi, post procesare, etc. Era ceva studio photo de 80.000 mp pt tot ce tine fotografie de produs. Si vroiau sa faca un centru in Romania. Crezi ca au gasit macar deschidere sa vorbeasca cu o facultate? Crezi ca au gasit 800 de absolventi care sa fi studiat un soft de procesare de imagini in facultate?

    Am mers personal sa vorbesc cu o Universitate despre o firma care avea in plan sa angajeze 10 absolventi de design industrial, in fiecare an. Universitatea a inchis sectia in anul urmator pt motiv ca nu este cerere – aveau cca 16 absolventi, care toti lucrau in domeniu inainte sa termine facultatea. Scoala romaneasca nu este scoala. Este doar un alt sistem prin care se iau bani de la cetateni si se impart la un numar de oameni (asa zisi profesori). Este o pacaleala sa o numim in continuare scoala publica.

  5. Parerea mea e ca toti care incurajeaza la plecat sunt din aceeasi tagma cu a hotilor. Pai rationezi logic, argumentat si singura solutie e plecatul? Pleaca tu si scrie-ne de afara cu solutii de-astea marete. ceaa mai buna solutie la probleme…le analizam de le ies ochii din cap si ca solutie…stanga imprejur….pleaca geniule si ia toate geniile cu tine…oi sa va fie, cu siguranta mai usor…ca numai asta cautati unii… viata usoara

  6. Banii la ciorap sunt probabil cea mai optima solutie in contextul actual, insa venirea unui socialism sadea cum e in Venezuela poate sa duca la o devalorizare rapida ce va face ca saci intregi cu bani sa nu valoreze absolut nimic.

  7. @Tavi: presupun că scopul tău în viaţă e să trăieşti greu, de pe-o zi pe alta, eventual din ajutor social şi să nu ai ce pune pe masă, aşa-i? Sau logica ta e atît de limitată încît asta e tot ce-ai înţeles din text?

  8. @Malin: strîngi în euro direct 😀