De ce pleacă medicii tineri din România

Acu’ două săptămâni, în plină discuție despre Colectiv, imediat după ce-am publicat articolul ăsta, mi-a scris un medic tânăr. La vreo șase luni de la Colectiv, era deja mutat în Germania.

Dau un copy/paste scurt la ce mi-a zis, ca să înțeleagă mai multă lume că problema, cel puțin pentru medicii tineri, nu e neapărat cea a salariului, ci a condițiilor mizere.

Eu aveam gardă la gineco în seara cu Colectiv, ne întrebam cu toții dacă o fi fost vreo gravidă pe acolo și dacă ar ajunge la noi. Nu a ajuns nimeni. După ce că eram extrem de dezamăgit de ce se întâmplă în sistemul medical, asta mi-a pus capac. Patru luni mai târziu, am avut interviu în Germania, șase luni mai târziu începeam munca aici. A trecut un an jumate.

Știi câte lucruri sunt în neregulă în spitalele din România? Extraordinar de multe. Comparativ cu ce e aici, este dezamăgitor. Problema e că oamenii nu au termen de comparație, nu știu că merită mult mai mult și că pot primi mult mai mult.

Eu am terminat în 2013, am fost unul din cei care au terminat în top. Când vin acasă în vacanțe, nu prea mai am cu cine să mă văd dintre colegi. Majoritatea sunt în Germania, Franța, UK. Și mai trist e că cei care au plecat sunt ăia pe mâna cărora m-aș fi lăsat dacă aș fi fost bolnav.

Un pic de context: la fiecare șase ore, un medic pleacă din România. Acu’, să nu-și imagineze nimeni că se urcă în avion, la fiecare șase ore, câte unul. E o metaforă bună pentru a explica numărul mare de doctori care pleacă. În jur de 1.500 în fiecare an. Doar de la Universitarul din București pleacă 150 rezidenți anual – pleacă din țară, adică.

A fost un reportaj bun, pe Kanal D, aseară, apropo de medicii care emigrează, dar văd că încă nu l-au urcat pe site. O rezidentă care a plecat în Belgia spunea că a ajuns acolo și a descoperit că se fac analize banale – pentru ei – de care nici măcar nu se vorbește în România.

Partea cu adevărat tristă e că cei ce pleacă sunt medicii tineri, ăia sătui de corupție, ăia care refuză șpăgile, ăia care vor să facă performanță. Rămân tot șpăgarii, “profesorii universitari” și măcelarii.

Dacă îţi place acest blog şi vrei să-l susţii, cumpără de la eMag folosind acest link.

5 comentarii

  1. Un prieten imi spunea ca baiatul sau e la facultatea de medicina si vrea sa plece din tara imediat dupa ce termina. Lucrul care-l motiveaza sa faca treaba asta tine de felul in care a fost tratat ca voluntar la SMURD, acolo unde vorba vine Arafat a facut “minuni”.
    Baiatul vrea sa continue cu studiile undeva prin Olanda si pentru asta ii trebuiau ore de practica asa ca s-a inscris voluntar la SMURD, numai ca acolo s-a trezit foarte dezamagit pentru ca de la SMURD, ca voluntar, nu a primit nici macar echipamentul standard ci a fost nevoit sa si-l cumpere din propriul buzunar si bineinteles doar de la o firma indicata de conducerea SMURD.
    Apoi, ca voluntari nu primesc nici macar un covrig sau un pahar cu apa, cum se intampla in alte tari unde exista un buget alocat pentru protocol, ci sunt nevoiti sa vina cu mancare de acasa sau sa faca foame daca n-au bani. Singura lui “alinare” fiind pe la sate unde de fiecare data cand fac garda se apuca satenii si fac cheta ca sa le dea si lor ceva de ale gurii, sau pe la fabrici unde fac cursuri de prim ajutor si primesc in schimb ceva mancare si apa.

  2. @Malin: vai de steaua noastră…

  3. “merita mai mult” suporta comentarii.
    Cand in RO, ca neasigurat medical, platesti cateva sute de lei, te asiguri pe 1-2 luni si apoi te duci si te operezi la stat si operatia aia costa statul mii sau zeci de mii de lei, paraca nu mai e asa cool. Cand nu contribui cu nimic sau mai nimic la bugetul de asigurari dar esti asigurat, iar nu e asa de cool. Adica da, e frumos sa primim ingrijiri medicale foarte bune, dar alea au defectul ca costa foarte mult. Si banii nu apar din senin doar pentru ca “e bine si moral sa fim sanatosi”.
    Si, desigur, daca din banii care se strang totusi, se fura o mare parte incepand cu ministerul si terminand cu managementul spitalelor, ghici ce, nor cool.

  4. Pe scurt: viitorii medici știu că majoritatea posturilor din medicină, la spital, policlinică sau cabinet privat, sunt deja rezervate pentru copiii, nepoții, verii și finii de șpăgari, “profesori universitari” și măcelari.

    Doctorul îi spune pacientului: ”Am două vești, una bună și una proastă, cu care să încep?” ”Cu cea proastă”, răspunde bolnavul după un timp de gândire. Doctorul: ”Sunteți în faza terminală și mai aveți de trăit maxim 3 luni.” ”Și vestea bună care e?” Doctorul: ”A intrat fiul meu la Medicină!”

  5. @gigi22: ai dreptate, dar omul se referea la medicii români, nu la români în general. Mai exact, că merită condiții mai bune, comparativ cu cele de-afară.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.