Profilul datornicilor români: cei ajunşi la vîrsta la care nu-şi mai găsesc loc de muncă

paper

Vîrsta medie a persoanei cu datorii (…) a fost, în 2012, de 43 de ani. (…) Cea mai ridicată vârstă medie a datornicilor se înregistrează în Oltenia şi Moldova (43,6 ani), iar cea mai mică în Transilvania (42,2 ani). Valoarea medie a unei creanţe administrate de KRUK România este de aproximativ 2.231 de lei.

De aici. Lăsînd la o parte faptul că băieţii de la KRUK cumpără datoriilor oamenilor de pe la companii (de exemplu, de la operatorii telecom) şi apoi te disperă cu telefoane peste telefoane, cu plicuri peste plicuri, pînă mori de nervi, datele de mai sus spun un lucru important: românii sînt datori cu de 2,5 ori mai mult decît cîştigă (considerînd că, în general, sînt plătiţi cu minimul pe economie – vreo 800 de lei.)

În general, sînt datori cei care sînt şomeri (e vîrsta la care nu prea te mai angajează nimeni în provincie) sau care au cumpărat ceva ce nu şi-au permis sau ce nu şi-au mai permis să plătească ulterior. Oricum am da-o, vîrsta e foarte importantă. Datornicii respectivi au şanse slabe să se mai angajeze sau, dimpotrivă, sînt angajaţi, dar n-au nici o şansă să-şi găsească ceva mai bine plătit, se descurcă prost cu banii – eventual, au (şi) credite la bănci şi au renunţat să mai plătească, eventual, rate la diverse obiecte cumpărate în ultimii ani.

Trist.

3 comentarii

  1. Alex, cred ca te hazardezi, 43 e vîrsta la care nu prea te mai angajează nimeni în provincie ? Cred ca te-ai gandit la 53.

    Un motiv mai logic pentru care media este 43 de ani este ca asta este varsta Ceauseilor, o generatie de 2-3 ori mai numeroasa. Pui pariu ca peste 3 ani varsta medie va fi 46 ? ;)

    • @Jean Valjean: băi, să ştii că, în general, după ce-ai trecut de 40 şi nu eşti super meseriaş în ceea ce faci, angajatorii preferă tineri din două motive: banii de la stat şi faptul că mulţi locuiesc cu părinţii, deci n-au o problemă să lucreze pe bani mai puţini. Nu cred că mă hazardez.

  2. Ba chiar ai putea s-o cobori un pic. Ştiu că nu-i frumos să dai exemplul personal, dar după ce am trecut de 33 de ani, nu m-a mai sunat nimeni, nici să-mi dea bineţe.