Prea multe reţele sociale şi aplicaţii de mesagerie

Ultima oară când le-am numărat, eram pe Facebook, Twitter, LinkedIn, Instagram, Snapchat. Şi pe Facebook Messenger, Whatsapp, Telegram, Slack şi Messages/iMessages de pe iPhone. Fără să socotesc şi mailul.

Şi tot apar. Citeam, azi, că a mai apărut un soi de Twitter, de parcă de încă unul e nevoie. Toate alea de mai sus sunt, sub o formă sau alta, reţele sociale. Hăhăim, stabilim întâlniri, citim ştiri, dăm like-uri la poze, dar unde ne oprim?

Personal, stau cel mai mult pe Facebook, intru pe LinkedIn când se strâng foarte multe cereri de adăugare, intru relativ zilnic pe Twitter, dar mai mult ca să văd ce scriu doi-trei oameni şi să văd ce notificări am mai primit, şi mai intru pe Instagram când îmi aduc aminte.

În rest, am şters Snapchat, WeChat, Whatsapp şi Telegram şi ce alte aplicaţii de mesagerie mai aveam pentru că, efectiv, le ţineam degeaba. Whatsapp e oribil, nu l-am putut suferi de la început, plus că aplicaţia de iPhone nu poate fi personalizată. Background-urile alea sunt oribile, eu vreau ceva simplu.

Nu mai spun că mai am conturi pe Medium, pe Quora, pe Branch (nici nu ştiu dacă mai există), pe Tumblr (nici nu mai ţin minte de când nu m-am mai logat), pe Pinterest (am şi uitat că există) şi tot aşa. Şi la ce-mi folosesc?

Prin urmare, mă distrează de fiecare dată când mai apare câte-o astfel de aplicaţie sau de serviciu. Şi asta pentru că, efectiv, nu mai au sens pe piaţă. Nu mai au nimic nou de adus şi nimeni nu va pleca din zona de confort pe care i-o oferă o serie de reţele unde deja e toată lumea.

În plus, e de-a dreptul obositor să le urmăreşti pe toate. Ziua n-are decât 24 ore şi trebuie să mai şi dormi vreo şase-opt, să mai şi mănânci, să mai şi… în fine. În acelaşi timp, toate astea sunt consumatoare de energie şi de timp şi toate se luptă cu tine pentru atenţia ta.

Or, eu am renunţat, la un moment dat, să-mi mai bat capul. Pierd vremea pe Facebook, mai intru pe Twitter, de Slack nu pot să scap pentru că e unealta de discuţii pe partea profesională, dar am hotărât că cine vrea să dea de mine ştie cum să mă găsească: Facebook, mail, telefon, SMS.

Şi, dintr-o dată, viaţa mea a devenit mai liniştită.

Şi nu cred că sunt eu singurul. Nu de alta, dar în momentul de faţă, pe partea de unelte sociale, avem parte de o ofertă prea mare şi de o cerere relativ scăzută. Da, există o bază de utilizatori uriaşă, dar baza asta de utilizatori merge pe trial, nu pe cumpărat. Şi dacă nu poţi oferi mai mult (şi nu poţi, că nu te poţi bate cu Facebook), mai bine te abţii.

Cum să nu te amuzi în momentul în care îi vezi că mor unul după altul şi se plâng că nu înţeleg de ce, apoi dau vina pe utilizatori?

Scris de

Alex Mihăileanu

Alex Mihăileanu - Jurnalist din 2003, trecut pe la Business Standard şi Hotnews.ro, editorialist VICE România. Artist vizual în devenire.

4 comentarii

  1. Eu mi-am facut un chat self hosted similar cu Slack, iar cine ma cauta pe orice alta retea si nu ma gaseste e incurajat sa ma caute acolo fiindca nu intentionez sa stau cu sute de taburi deschise pentru orice prostie si nici sa-mi instalez n aplicatii nici pe desktop nici pe mobil.
    Si e mai bine asa, e mai liniste mai ales fiindca nu urmaresc aproape deloc ce se intampla pe astfel de retele. La twitter am renuntat de mult din cauza spamului, la Facebook n-am renuntat, dar nu sunt activ si in rest nu ma pasioneaza niciuna. Ba mai mult la Linkedin am pus domeniul in blacklist la mail fiindca era agasant spamul pe care-l trimiteau zilnic.

  2. what?! nu ai goodreads? :)))

  3. Aiurea.
    A ramas tara fara intelectuali. Cred ca sunt toti in inchisoare, cum zicea Olguta :)))

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.