De ce România n-o să dea niciodată un Bill Gates - explicația pe bune

De ce România n-o să dea niciodată un Bill Gates – explicația pe bune

Zilele trecute, a apărut în ZF un editorial scris de directorul editorial Cristian Hoștiuc, în care se încearcă o explicație legată de lipsa unor antreprenori români care să revoluționeze lumea, știința, bla bla. Doar că suferă de câteva fracturi logice.

În primul rând, e ușor iresponsabil să spui, încă din titlu, că “ar trebui ca Microsoft, Oracle şi IBM să închidă operaţiunile din România şi să dea toţi programatorii afară” dacă vrem inovație românească. E iresponsabil pentru că faci jocul propagandei pesediste care luptă împotriva multinaționalelor.

Dar, în fine, hai să pun împreună cele două fracturi logice importante care mi-au sărit mie în ochi:

O explicaţie este legată de faptul că au salarii prea mari pe poziţiile actuale şi, în consecinţă, nu sunt muritori de foame. Când Bill Gates te plăteşte cu 2.000-4.000 de dolari net în România, nu ştiu dacă mai ai energie şi determinare să laşi poziţia deţinută ca să te apuci de un start-up care nu ştii unde va ajunge.

Asta e cea mai proastă explicație posibilă. Dacă directorul editorial de la ZF s-ar fi uitat un pic în piață, ar fi văzut că există destule startupuri românești de tehnologie, destule dintre ele fiind pornite de foști angajați ai multinaționalelor.

Tendința este, de fapt, invers. Desigur, n-or să plece majoritatea programatorilor români din multinaționale, dar dacă 3% dintre ei o vor face, ai o bază suficient de mare de antreprenori în IT.

Și asta se întâmplă pentru că orice om vag creativ ajunge în punctul în care devine blazat în job-ul pe care-l face. Companii precum Oracle, IBM sau Microsoft sunt plictisitoare, iar oamenii au nevoie de provocări.

Două aspecte pe care Cristian Hoștiuc le scapă din vedere:

  • programatorii care pleacă din multinaționale și se apucă de un startup o fac pe banii lor, bani pe care i-au pus deoparte ca urmare a lefurilor mari. Dacă nu ar fi avut joburile în respectivele companii, nu și-ar fi permis să plătească angajații. În plus, în România, nu există cultura startupului de garaj – există, totuși, astfel de tentative în rândul colegilor din Poli, studenți care trăiesc pe banii părinților, ceea ce e bine, dar ce lipsesc sunt cursurile de business și cele de marketing
  • șansele ca un startup fondat de oameni care au lucrat în corporații să crească, să devină stabil, profitabil, să se vândă, sunt mai mari decât în cazul unora pornite în facultate din simplul motiv că cei ce-au trecut prin corporații au avantajul de a fi experimentat la prima mână un mediu de business, au niște modele de management de bază, care funcționează, și nu pornesc o afacere după ureche.

A doua fractură logică:

O altă explicaţie este legată de faptul că mediul din România nu încurajează start-up-urile în general, nu numai pe cele din IT. Probabil că dacă statul ar face trei parcuri de IT, în care doar să vii, să lucrezi acolo pe baza unei promisiuni că peste 10 ani, dacă produsul tău va avea succes, vei da înapoi o parte din bani statului, am mai avea o şansă să iasă un Bill Gates.

Lipsa parcurilor IT e o falsă problemă. Avem suficiente hub-uri. Dacă ții morțiș să fii înconjurat de programatori și de oameni de business IT, îți faci abonament la TechHub și ai acces și la evenimentele pe care le derulează, suficiente ca să înveți niște metodologii sau pentru networking.

Adevăratele probleme sunt 1. legislația imbecilă, birocrația și taxele mari și 2. lipsa banilor. În România, nu există acces la investiții – sau e extrem de limitat.

Înțeleg ideea din spatele editorialului lui Cristian Hoștiuc, aceea de a teoretiza, că poate o fi, că poate-o păți, dar realitatea e complet diferită. Am explicat, acum un an jumate, cauzele, într-un editorial pe StartupCafe.ro, rămâne în continuare valabil, deși, evident, e incomplet, pentru că e aproape imposibil să cuprinzi întregul tablou într-un singur text.

Hai să nu mai dăm vina pe multinaționale că ne fură programatorii sau pe stat că nu creează parcuri IT, că astea sunt fix ultimele probleme pe care le are industria asta.

Dacă îţi place acest blog şi vrei să-l susţii, cumpără de la eMag folosind acest link.

4 comentarii

  1. Mai exista o fractura logica in articolul lui Hostiuc, si anume, daca acesti programatori ar fi dati afara din Oracle/IBM/Microsoft, ar lua calea Occidentului a doua zi si Romania ar ramane fara si mai multa forta de munca. Ce nu spun toti acesti analist/jurnalisti financiari este ca Pentagon si Departamentul de stat American au pompat cam 30 de ani in Sillicon Valey pana sa creeze cultura “start-up-ului” si a “riscului de a incepe ceva”, si pana au aparut primele mari companii in IT. La fel a facut si Israelul, statul evreu a varsat zeci de ani bani in educatie si inovatie pana firmele israeliene au inceput sa performeze pe plan international-cititicartea “Start-up nation” autor Dan Senor-. Unele etape nu se pot arde pur si simplu, e nevoie de timp sa creasca generatii, nu poti avea un Elon Musk din prima.

  2. sunt un pic gica-contra (doar hazliu, sper) si as contrazice titlul tau alex:
    ba chiar avem Bill Gates de Romania!
    Bill Gates a ajuns unde a ajuns fiindca mamica lui era prietena cu un boss de la IBM. si el trebuia sa duca mai departe afacerea familiei, avocatura. gurile rele comenteaza ca relatia mamicii cu cel care ii putea fi tata (directorul IBM a curtat-o mult inainte sa devina doamna Gates) l-a ajutat pe Bill in semnarea primului contract. unul de viitor succes.
    revenind la Romania, il avem pe Sebastian Ghita, fondator de firma IT prin anii tulburi 90, care a avut nenumeroase succese in contracte cu statul, a ajuns sfatuitori de distractii a primministrului si a sefului SRI, a ajuns senator… a ajuns sa se teama de viata lui si sa se puna la adapost in Serbia. gurile rele spun ca a fost creatia SRI cazut acum in dizgratie.
    si acum, de ce cred ca sunt haios-ironic: da, si la noi s-a putut teoretic ajunge la o performanta de tipul lui Bill Gates. dar practic, daca din America s-a reusit dezvoltarea unei afaceri IT pe piata privata mondiala, in Romania s-a reusit nesperat de bine capusarea statului de catre indivizi insurubati de ‘factori decizionali’.
    in alta ordine de idei, eu nu-l vad pe Gates drept ideal: aduceti-va aminte de injuraturile adresate windows, acuzatii de monopol, virusul de bresa de securitate (se pare dedicat spionarii din partea serviciilor secrete), etc.

  3. mai e o faza: frica de greseala cultivata atat la scoala, cat si in familie, si la job.
    la scoala, daca ai gresit, iei nota mica. in familie esti, in cel mai bun caz, certat (sau pocnit, sau pedepsit) iar la job esti certat, sanctionat cu 10% sau chiar dat afara.

  4. Aoleu, citem ce scrie baiatul ala, care e numit senior editor la Ziarul Financiar si ma frecam la ochi! De aia nu mai citesc eu fituica aia.

    Auzi la el, trebuie sa faca statul parcuri IT inchiriate gratuit pe 10 ani ca sa avem un Bill Gates. Exact asa a pornit ala in America, intr-o cladire construita in America de echivalentul lui UTI si dotata cu tehnica de echivalentul lui Ghita.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.