Strategia de conţinut Apple: video şi iar video

Strategia de conţinut Apple: video şi iar video

Scriam, zilele trecute, de Planet of the Apps, un show de tip MasterChef cu antreprenori în tehnologie, dar iată că nu e singurul. Apple o să lanseze, tot pe Apple Music, Carpool Karaoke.

În esenţă, e o rubrică dintr-un late night show de la CBS prezentat de James Corben, dar care s-a bucurat de un succes imens mai ales pe YouTube. Pe scurt, gazda emisiunii “face pe şoferul” pentru diverse vedete şi cântă cu ele în maşină.

Deja a apărut un preview al primei serii, cu amendamentul că Corben nu va mai fi şofer în toate episoadele, ci vor fi perechi de vedete.

James Hetfield, de la Metallica, e unul dintre invitaţi şi nu lipseşte nici Pharell, cu care Apple au mai colaborat în trecut. Într-un fel, nici nu e de mirare o colaborare a companiei cu muzicieni, să nu uităm că Jimmy Iovine e angajatul Apple.

Un detaliu interesant este că, în clipul de mai sus, Apple ne arată că aceste show-uri se vor regăsi într-o secţiune a aplicaţiei numită TV & Movies.

Deşi, pe de o parte, nu e greu de ghicit că show-urile sus-numite sunt, până la urmă, tot un soi de emisiuni TV, iar TV-ul oricum se mută pe platforme mobile, de cealaltă parte, e destul de clar că Apple pregăteşte şi acces la filme.

Zvonuri despre planurile Apple de a produce propriile filme, pe model Netflix şi Amazon, umblă de mai bine de un an, dar succesul de care se bucură Apple Music nu poate să indice decât faptul că platforma va concura cu cele două.

Într-un fel, nici nu e de mirare că Apple ar putea să introducă un serviciu similar în Apple Music – deşi ar fi putut să găsească un nume mai inspirat – câtă vreme poţi de ani de zile să “închiriezi” filme direct din iTunes sau pe Apple TV.

Era doar o chestiune de timp până când Apple ar fi început să negocieze la sânge drepturi pentru streaming pe baza unui abonament lunar.

În plus, Apple Music are deja peste 20 milioane de plătitori şi e interesantă şi evoluţia în sine a acestui număr. Platforma a fost lansată pe 30 iunie 2015, iar în septembrie 2016, deja depăşise 19 milioane de abonaţi.

În decembrie, Apple deja anunţa depăşirea a 20 milioane, adică în jur de un milion la două-trei luni, cifra actuală ridicându-se probabil uneva în jurul a 21-22 milioane utilizatori cărora li se retrag bani de pe card în fiecare lună.

Or, în condiţiile în care un abonament de tip “familie” costă 15 dolari, să adaugi încă 10 dolari şi pentru filme nu ar fi un preţ foarte mare raportat, să zicem, la patru utilizatori cu device-urile aferente.

Creşterea masivă a numărului de abonaţi şi o potenţială introducere a unui serviciu de streaming pe bază de abonament face inutilă achiziţia Netflix, de exemplu.

Amintesc de Netflix din cauză că, de ceva vreme încoace, au tot fost o groază de discuţii despre motivul pentru care Apple nu-i cumpără şi de ce nu fac asta. E destul de simplu: 1. n-au motive, 2. e prea scump.

Suma minimă pe care Apple ar trebui să o plătească se ridică la 75 miliarde dolari, asta în condiţiile în care veniturile Netflix în 2016 sunt estimate undeva la nouă miliarde dolari (în creştere faţă de 2015, când au încasat 6,8 miliarde şi au avut un profit de 2,2 miliarde).

De notat şi că Netflix are 94 milioane utilizatori astăzi, în condiţiile în care Apple a făcut 21 milioane într-un an şi jumătate – fără filme! -, adică cifra înregistrată de Netflix în 2010-2011.

În loc să investeşti 75 miliarde în Netflix, mai bine-i bagi în achiziţie de utilizatori şi producţii proprii. Ca idee, La La Land, cu 14 nominalizări la Oscarurile de anul ăsta, a avut un buget de 30 milioane dolari. Cu un miliard de dolari, ai putea face vreo 34 filme cu bugete similare.

Un alt aspect important în strategia de conţinut al Apple este cel legat de podcast-uri, despre care Eddy Cue, Senior Vice President pe partea Internet Software and Services, zice că va fi reşapat, că se va pune un accent sporit pe noi funcţii.

Detaliul ăsta poate indica două direcţii: integrarea podcast-urilor în Apple Music, pe de o parte – o mişcare altminteri logică, pentru că aplicaţia dedicată a devenit deja redundantă.

Pe de altă parte, un posibil focus pe video ar fi o a doua direcţie, dacă ne gândim la faptul că Apple Music deja integrează astfel de conţinut. Mai exact, nu m-aş mira ca podcast-urile să poată fi transformate în vloguri.

Indicii despre strategia de conţinut Apple se tot conturează, dar acum devine cumva oficial prin declaraţiile reprezentanţilor companiei. De exemplu, Luca Maestri, CFO-ul Apple, spune:

Apple, as hardware growth slows, has put an increased focus on its Services sector as a whole, which includes things like Apple Music, iTunes, the App Store, and original content efforts. Maestri continued that focus on Services today.

Cumva logic şi natural, în condiţiile în care creşterea pe partea de hardware va atinge, cât de curând, un maxim şi se va plafona.

Maestri spune, desigur, că încă există destule pieţe în care cota Apple n-a atins două cifre (adică n-a depăşit 10%), dar pieţele cu adevărat relevante pentru Apple rămân tot cele mari, cu putere mare de cumpărare.

În orice caz, dincolo de strategia de conţinut – menită, evident, să producă bani pentru companie -, e interesant şi modelul în sine de a păstra utilizatorii în ecosistem.

Apple Music, de exemplu, vine cu o perioadă de trial de trei luni, iar dacă vor intra şi pe segmentul de streaming de filme pe bază de abonament, e foarte posibil să ofere o perioadă de probă similară, spre deosebire de o lună, cât oferă Netflix.

Însă dincolo de detalii minore precum acesta, e de văzut şi în ce măsură o potenţială ofertă de abonament pentru filme în Apple Music va fi disponibilă şi pe alte platforme, precum Android (în fond, serviciul este disponibil pentru muzică).

Personal, tind să cred că o intrare în zona de video/filme e menită mai degrabă să crească vânzările de terminale Apple, de la iPhone şi iPad (iPad, ca de altfel întregul segment al tabletelor, fiind în scădere) şi până la Apple TV, despre care deja există zvonuri că va primi un refresh cândva anul ăsta, menit să ofere suport 4K.

Ce nu îmi este foarte clar, în momentul de faţă, e de ce Apple nu produc direct un display/TV, mai ales că tehnologia Retina pentru ecrane (mai) mari are deja vreo cinci ani (primul MacBook Pro cu ecran Retina a fost lansat în 2011, versiunea de 15 inci, iar în 2012 au lansat versiunea de 13 inci – cea pe care o am eu).

Anul trecut, au renunţat la Thunderbolt Display şi au început să promoveze monitoarele 4K de la LG, de exemplu, deşi au un iMac de 22 inci în ofertă, cu rezoluţie 5K.

Unul dintre considerente ar fi preţul, probabil. Ca idee, dacă aş vrea să îmi schimb display-ul laptopului, m-ar costa în jur de 500 euro, iar preţul ar creşte, probabil, la o diagonală de 40-50 inci.

E drept şi că Apple sunt scumpi chiar şi atunci când vine vorba de piese de schimb, dar am putea presupune că, până în prezent, şi-au amortizat costurile de cercetare.

Poate că, într-adevăr, cercetările de piaţă arată că preţul ar fi problema majoră, iar un TV Apple (cu funcţionalităţile unui Apple TV şi cu cele ale unui televizor obişnuit) ar avea un preţ de vânzare undeva la peste o mie de euro. Cealaltă variantă e un parteneriat cu un producător precum LG sau, de ce nu?, Philips, că tot au mai existat nişte zvonuri.

În orice caz, şi în loc de concluzie, deşi planurile Apple nu sunt niciodată publice, abia de anul acesta – sau de la anul – o să putem să începem să întrezărim o serie de direcţii pe partea de produse noi imaginate de compania din Cupertino.

Personal, nu m-aş mira ca, într-un an sau doi, Apple chiar să scoată un televizor, iar dacă socotim şi faptul că generaţia de Apple TV de acum doi ani deja integrase AppStore pentru jocuri, putem să ne imaginăm mai multe direcţii.

Bonus, Apple deţine de câţiva ani o serie de patente şi de companii care au dezvoltat tot soiul de tehnologii (PrimeSense, cei ce au dezvoltat senzorul de pe Kinect) de recunoaştere a gesturilor, de realitate virtuală (au de câţiva ani buni un patent pentru ochelari) şi altele, ce pot fi lesne legate de experienţe care au legătură mai degrabă cu televizorul decât cu un simplu gadget.

În orice caz, cred că Apple va încerca să închidă cât mai mult cercul pe cât mai multe segmente şi, evident, să-şi ţină utilizatorii captivi, dar totul se rezumă la timeline-ul pe care probabil deja l-au gândit. Iar dacă e un singur lucru de care Apple nu duce lipsă, acela e răbdarea.

Scris de

Alex Mihăileanu

Alex Mihăileanu - Jurnalist din 2003, trecut pe la Business Standard şi Hotnews.ro, editorialist VICE România. Artist vizual în devenire.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.