Privește lumea cum arde…
De când cu pandemia, ba am avut prea mult timp liber, ba prea puțin. Dar cred că cea mai interesantă schimbare, pentru mine, a fost că am renunțat să mai stau cu nasu-n feed reader…. Mai departe »
Business as usual
Am mai zis pe facebook, în general prin comentarii, că strategia guvernului UK e mai de doamne-ajută decât ale celorlalte. Iar una dintre recomandări (pentru că merge pe recomandări, cel puțin deocamdată, nu pe obligativitate)… Mai departe »
Un refresh
După nici nu mai știu câtă vreme, am dat un pic cu var pe blog. Ziceam, zilele trecute, că am abandonat experimentul React pentru o vreme. Azi, mi-am luat juma’ de zi și am operat… Mai departe »
WordPress + React e (și nu e) o idee bună
M-am apucat să-mi redesenez tema blogului prin iulie, cred. Mi-a luat câteva ore să fac prima pagină, după care m-am luat cu altele și a zăcut pe Desktop vreo câteva luni. După care mi-a încolțit… Mai departe »
Paradoxul timpului pierdut
Uneori, am timpi morți. Și când zic asta, mă refer la săptămâni întregi. Am avut vreo patru perioade d-astea în ultimii doi ani pe șantier. Nu intru în politica locului, că n-are sens, dar ideea e… Mai departe »
Acomodarea cu limba engleză, status după încă un an
Se face anul, peste o lună, de când am scris cât mi-a luat până să nu mai am probleme în a înțelege engleza vorbită în birou. Pe scurt: mi-a luat un an, iar motivul e… Mai departe »
Prima emigrare e mai grea
O amică postase, azi, pe facebook, ceva de genul “votez ca să nu emigrez” sau similar. Mai în glumă, mai la mișto, am întrebat pe facebook cine emigrează dacă iese Dăncilă președinte. Nimeni n-a luat… Mai departe »
Cea mai dureroasă chestie pe care am văzut-o în Anglia
În principiu, nu sunt multe lucruri care să mă șocheze sau, mă rog, nu sunt ușor de șocat. Iar chestia de care zic mai jos nu m-a șocat neapărat, cât mai degrabă m-a pus serios… Mai departe »
Who wants to live forever?
Nu știu de ce, dar, din când în când, îmi revine melodia asta-n minte. Nu neapărat legat de Queen, cre’ că mai degrabă o asociez cu Nemuritorul. Duncan McLeod of the Clan McLeod. Pe-acolo. Da’… Mai departe »
M-am gândit să mă întorc în România…
…adunat, din vreo trei-patru motive. În principiu, cam aceleași pe care le-a enunțat și Ionuț în postarea de pe facebook: familie, prieteni, mâncare, băutură și femei, știți povestea. Nu, n-am grețuri d-alea cu “România e… Mai departe »
Disciplină și alte drame
În general, viața în Anglia e destul de plictisitoare. Satul se închide pe la ora cinci jumate (stați fără griji, și-n Londra tot pe la șase se închid toate magazinele), cârciumile se închid pe la… Mai departe »
În curând, o să ne băgăm și sufletele la încărcat
Mă gândeam, ieri, la o treabă: avem atâtea device-uri, că în curând o să rămânem fără prize disponibile. Cazul meu: aproape în fiecare zi, bag la încărcat telefonul, ceasul, laptopul, iPad-ul, căștile. OK, pe ultimele… Mai departe »
Learning to live with the constant pain
Avea Vali un articol, la un moment dat, despre cum există două categorii de oameni: unii care sunt făcuți pentru a rămâne la stadiul de angajat, alții pentru antreprenori. Nu-l mai găsesc acum, dar zicea… Mai departe »
Un fel de întrebare despre motivație
Mă uitam aseară la The Equalizer, pentru a treia oară, probabil, și mă uitam la tipicăreli. Omul nostru are același program zilnic: mic dejun, autobuz, muncă, autobuz, făcut ceva – spălat vase, habar n-am –… Mai departe »
O idee despre nimicness
Mă gândeam la o chestie, azi, după ce am aflat că a murit George Popescu (39 ani), un fotograf foarte fain și un fotoreporter foarte bun. Acu’ câteva zile, a murit Alina Popa (37 ani),… Mai departe »
Mi-a trebuit o pauză ca să înțeleg că facebook e nociv
Apropo de pauza de facebook luată în ultima vreme, am ajuns la câteva concluzii apropo de modul în care Zuck a ajuns să ne dicteze viețile. Prin urmare, câteva idei, cu bumbi, să placă la… Mai departe »
Tu cu cine faci influencing?
Titlul nu e original, e un comentariu pe care mi l-a lăsat cineva pe facebook, la un moment dat, la o postare despre influencerii românești. Cealaltă variantă ar fi putut fi, la fel de bine,… Mai departe »
Arta conceptuală ca produs pseudofilozofic
O chestie care nu încetează să mă minuneze când vine vorba de arta conceptuală e modul în care artiștii din Vest (cu precădere, americanii) au un talent teribil de a lansa întrebări atunci când chestionează… Mai departe »
Ce-am învățat în trei ani la UNArte
Acum trei ani, pe la începutul lui august, înainte de a începe cursurile la UNArte, eram tufă de Veneția. Dacă m-ai fi pus să enumăr câțiva artiști de după anii ’50, nu știu dacă eram… Mai departe »
Primul atac de panică
Primul atac de panică l-am avut acu’ vreo câţiva ani. Mă uitam la TV şi, dintr-o dată, mi s-a înceţoşat privirea. Nasol nu e neapărat că nu mai vezi, nasoală e senzaţia că ai orbit… Mai departe »
Prea mult, prea repede (2)
Ciclul lui Jespersen e o teorie lingvistică legată de negaţie care spune că în unele limbi, respectiv franceză, galeză şi câteva forme de arabă şi berberică, forma negaţiei se transformă ciclic. Ştiu, urmează o chestie plictisitoare,… Mai departe »
Liftiera
Ajung la scară, trec cardul pe lîngă cititorul interfonului, se deschide uşa, cînd aud din spate: “Mă aşteptaţi şi pe mine?” Sigur că da, îi răspund, ţinând uşa larg deschisă. Îmi mulţumeşte, ajungem la lift,… Mai departe »
Despre scris, 12 ani mai târziu
În ultima perioadă, am tot tras de mine să scriu, pe cât posibil, zilnic. Era o discuţie pe un blog, acum vreo doua saptămâni, că există inspiraţie peste tot. Trebuie doar să ieşi pe stradă… Mai departe »
Treburi serioase: Trackpad.ro
Era cazul să mă apuc şi de treburi serioase, nu doar de blogul ăsta. Prin urmare, de aseară, e live Trackpad.ro, un blog despre Apple (de la aplicaţii, la tutoriale, ponturi şi ştiri). I-am zis… Mai departe »