Noii turnicheţi ai Metrorex sunt o glumă proastă

Noii turnicheţi ai Metrorex sunt o glumă proastă

Având abonament RATB, circul cu metroul din an în paşti. Ştiam discuţia despre înlocuirea turnicheţilor, dar, până zilele trecute, nu apucasem să văd despre ce-i vorba. Şi am văzut.

Metrorex a cumpărat nişte turnicheţi standard, de corporaţie, modificaţi pentru a funcţiona cu cartelele de metrou existente, în loc să aleagă ceva pentru optimizarea fluxului de călători.

Ce se întâmplă, de fapt, la metrou, cu noii turnicheţi:

  • cartela se bagă invers de cum ar trebui – nimic nou, întotdeauna tre’ să apară câte-o dudă din astea, deja s-a scris şi s-a făcut mişto pe subiectul ăsta cât pentru un an
  • tendinţa utilizatorului e să bage cartela şi s-o scoată imediat, doar că… “compostarea” durează mai mult decât înainte, cu vechiturile alea de cincizeci de ani, deci şi oamenii vor intra mai greu la metrou
  • tendinţa omului este de a băga cartela şi de a face un pas în faţă, ceea ce porneşte nişte senzori care, evident, blochează accesul, deci durează şi mai mult decât într-un caz normal, în care oricum durează mai mult decât înainte
  • folosirea cartelelor curente e stupidă în condiţiile în care turnicheţii au capabilitate NFC, iar RATB deja foloseşte o serie de carduri de hârtie/carton (precum alea de amendă, de exemplu, sau cele valabile o singură zi), o tehnologie (RFID, parcă) ce putea fi preluată şi implementată mai repede; în plus, în toată Europa civilizată, se folosesc carduri contactless de hârtie – în cel mai rău caz, Metrorex putea să folosească în paralel aceste două tipuri de bilete, până epuiza stocul vechi
  • plata cu cardul contactless (ăla bancar) este, bineînţeles, nefuncţională, căci de ce ai activa-o de la început când poţi să n-o activezi deloc până când nu schimbi toţi turnicheţii din oraş şi, eventual, încă jumate de an până când semnezi un contract cu cine ştie ce firmă de casă a partidului care să-ţi vândă nişte relee 3G sau ceva, nu de alta dar…
  • ultimele aparate montate pentru plata contactless, încă existente acolo unde nu s-au schimbat turnicheţii, sunt oribile, durează o săptămână până-ţi apare “aprobat” pe display, iar aparatul nu scoate nici un zgomot ca să ştii că ai liber să treci, deci te-mpiedici de bara de metal

Ca termen de comparaţie, iacătă cum arată biletele de transport în comun în Belgia şi Portugalia (le mai pun sub magneţii de frigider, deh):

De la stânga la dreapta: bilet obişnuit (o singură călătorie) în Bruxelles, bilet obişnuit în Bruges (dacă nu mă înşel), bilet de toată ziua (inclusiv către aeroport) în Bruxelles, card reîncărcabil de Lisabona.

Lisabona e un pic mai specială, în sensul că sistemul e similar cu cel din Bucureşti, adică ai un card (din hârtie/carton) reîncărcabil, pe care-l plăteşti o singură dată (50 cenţi, nu mai ţin minte).

Spre deosebire de Bucureşti, Lisboa Viva (că aşa se numeşte) e valabil pe toate mijloacele de transport în comun, de la autobuz şi tramvai şi până la metrou, la care se adaugă şi Linha de Cascais şi Linha de Sintra, adică două linii de tren pe care poţi folosi acelaşi bilet dacă ai credit pe el.

Ca idee, pont pentru cine o să viziteze Lisabona în viitor, o călătorie cu funicularul (tramvaiul, na) costă tot atâta, cu un astfel de card, cât o călătorie obişnuită cu orice alt mijloc de transport (adică 1,3 euro), pe când o călătorie cu funicularul, cu bilet cumpărat de la vatman, costă vreo 2,5 euro. Pentru că dacă eşti turist şi nu eşti atent, plăteşti preţ de turist.

Revenind, că ziceam de carton, iacătă-l îndoit:

În toate cazurile de mai sus, cartoanele alea sunt folosite apropiindu-le de cititoare, nu băgându-le în ceva şi aşteptând să iasă pe partea cealaltă. Iar acolo unde trebuie să intri la metrou folosindu-te de un bilet care intră pe-o parte şi iese pe cealaltă, nu aştepţi o săptămână ca să treci de turnicheţi, ci porţile se deschid imediat ce a ieşit biletul, care e citit foarte rapid.

Dacă exista ceva mai mult interes, se mergea de la un capăt la altul cu o soluţie rapid funcţională, nu cu o “modernizare” făcută după ureche. Dar de unde nu-i, vorba aia, nici dumnezeu nu cere.

O altă chestie făcută după ureche e că, prin alte oraşe din Europa, validezi cardul şi la intrare şi la ieşire. Da, ştiu, aiurea, bla bla, dar există o logică într-o astfel de măsură: statistici.

Dar, desigur, cum firmele lui Sebastian Ghiţă sunt fie în faliment, fie în insolvenţă, n-avea cine să se ocupe de partea de software. OK, fac eu mişto, dar fiecare bilet are un cod de identificare ce poate ajuta Metrorexul să automatizeze o serie de statistici legate de direcţiile de mers ale călătorilor.

De exemplu, folosindu-te de codul unui bilet cu 60 călătorii, poţi să-ţi dai seama că, între orele 7.30 şi 8.30, ai câteva mii de călători care pleacă de la Republica pentru a ajunge, nu ştiu, la Pipera, ceea ce înseamnă că poţi suplimenta trenurile în intervalul respectiv.

În plus, pentru că ştii că de la Dristor către Pipera se mai urcă încă de două ori pe-atâţia, poţi măcar să dublezi numărul de trenuri în respectivul interval. Aşa, ştii doar unde se validează un card.

Evident, noii turnicheţi pot fi ceva mai inteligenţi şi-ţi pot oferi cifre despre ieşirile dintr-o anumită staţie de metrou la o anumită oră, dar nu mai bine ai avea nişte statistici mai clare, care să-ţi mapeze toate fluxurile de călători din Bucureşti?

Bine, asta nu înseamnă că cineva din administraţia Bucureştiului chiar pute de inteligenţă, să ne amintim doar că RATB şi Metrorex nu s-au înţeles la bani şi de aia nu mai poţi face abonament comun folosind un singur plastic.

Nu e ca şi când statul ar fi vreun administrator eficient. De ce-ar fi câtă vreme statul promovează sinecurişti şi şmenuieli?

Prin urmare, cam atât de eficientă este achiziţia de noi turnicheţi: lungit timpii de aşteptare la intrarea la metrou. Bravos, Bucureşti, eşti oraş european. LOL.

(Foto cover: Mihai Petre / Bucureştiul meu drag)

Scris de

Alex Mihăileanu

Alex Mihăileanu - Jurnalist din 2003, trecut pe la Business Standard şi Hotnews.ro, editorialist VICE România. Artist vizual în devenire.

16 comentarii

  1. Erata: Lisabona cardul costa 0.5 EUR (50 de centi); calatoria pe tramvai, funicular, metrou, autobuz sau lift costa 1.3 EUR si aia de tren (Cascais, Sintra) costa 1.7 sau 1.8 EUR. Google “zapping lisbon”
    Daca mergeti cu alte trenuri (gen sa treceti podul) va trebuie alt card (tot 50 centi). Restul de bilete (gen cabo da roca, prin sintra, etc) le luati de la sofer.

  2. @vlad: hm, înseamnă că nu mai ţin eu minte bine preţurile, mersi, o să corectez.

  3. Nu se poate face ceva in Romania fara sa isi dea haterii cu parerea…
    Modelul acesta de turnichet nu este ceva nou, existau deja de ani buni cel putin doua in aproape fiecare statie, iar metoda de introducere a cartelei era evidentiata pe fiecare aparat.
    Daca unii oameni sunt inapti asta e problema lor, nu a aparatelor.
    E la mintea cocosului ca nu se pot schimba cartelele peste noapte, exista stocuri deja emise care trebuie sa fie terminate, exista abonamente/cartele deja vandute care au o perioada de valabilitate…
    Acest model de aparat este perfect pentru scopul lui, acela de a permite trecerea rapida si continua a calatorilor in cazul evacuarii statiilor de metrou. Acesta era unul dintre argumentele subliniate de Metrorex atunci cand au anuntat aceste schimbari.
    Apropo, cartelele de 60 de calatorii pe care le folosesti ca exemplu in articolul tau nu mai exista de cativa ani… Se vede cat de informat esti si cat research ai facut pentru a scrie articolul asta…

  4. Sistemul din bruxelles este făcut de firma ProData, aceeaşi care a făcut şi turnicheţii vechi de la metroul din Bucureşti. De altfel, tot transportul din Belgia are validatoare şi cartele ProData.
    Porţile lor noi sunt făcute tot de ProData, numai că la ei nu se bagă cartela invers ci, pur şi simplu, cititorul de cartele s-a montat pe porţile noi, la fel cum s-a montat la noi pe turnichetele vechi.
    Se observă asemănarea cartelelor cu ale noastre.
    Cardurile contactless şi validatoarele lor tot de ProData sunt făcute.
    Un singur dezavantaj am găsit – cardurile nu au date de valabilitate identificate pe ele, deci nu se pot deconta la noi (nu pot să fac dovada că l-am folosit în ziua când am fost în delegaţie), pentru asta trebuie cerut bon fiscal, dar ăla se dă doar la casa de bilete şi, desigur, casele de bilete sunt vreo 10 în tot Bruxelles-ul şi niciuna nu e la aeroport.

    Ca fapt divers, DeLijn – firmă de stat, a guvernului flamand – operează în toată Flandra. Titlurile de călătorie sunt identice, iar o cartelă luată din Anvers se poate folosi în Gent, de exemplu, fără probleme… ba chiar poţi lua un abonament (fie el de o zi, o lună, un an) şi să mergi cu el în juma de Belgie. Şi DeLijn implementează cardul contactless, evident pe un sistem identic cu cel din Bruxelles.

  5. Bianca cum mai e salariu la Metrorex? Numai un angajat platit prea mult poate spune aberatiile tale.

  6. Logica cardurilor validate si la intrare si la iesire e in primul rand distanta, nu statistica. Acest tip de carduri se folosesc in orasele mari, care au diferite zone concentrice. Pleci din zona 1 pana in 3 => taxeaza o suma. Pleci din 1 pana in 6 => taxeaza alta suma. Uiti sa validezi la iesire? Nicio problema, iti ia o suma maxima, ca si cum ai merge din zona 1 pana in capat.

  7. @Marko: nu neapărat. N-am păţit-o niciodată să-mi ia mai mulţi bani cînd am circulat cu metroul într-un oraş în care validezi şi la intrare şi la ieşire.

  8. @Alex: La Londra, daca nu validezi la iesire esti taxat cu tariful maxim. Dar exista si un “daily cap”, adica odata ce te-a taxat maxim, in ziua aia poti circula oricat fara sa mai fi taxat. De-asta spun ca in primul rand validarea la iesire e pentru distanta, dar sigur ajuta si la statistici.

    Partea faina la Londra e ca functioneaza impecabil si cu cardurile contactless de Romania, ca si turist pe perioada scurta nu prea are sens Oysterul.

  9. În Bruxelles nu există zone de taxare la STIB, este o singură zonă. La fel şi la călătoria cu DeLijn (care nici nu acceptă cardurile STIB decât pe anumite rute). Şi, totuşi, la ieşirea din staţiile de metrou şi tramvai, ba chiar şi ca să ieşi din staţia de autobuz în Gara de Nord trebuie să mai bagi cartela/cardul încă o dată… pe de altă parte, STIB se laudă în raportul său că în 2016 a emis 64.000 de bilete de suprataxă de pe urma cărora a încasat vreo 3 milioane de euro (se aude, RATB, TREI MILIOANE DE EURO numai din călătorie frauduloasă!), asta în condiţiile în care, de când mă duc eu la Bruxelles, nu am văzut picior de controlor (cu o singură excepţie, la Arts-Loi, stăteau fix în zona de corespondenţă, unde nu erau decât 2 validatoare de carduri şi unul de cartele… evident, validarea era obligatorie la transbordare, cine nu avea răbdare să valideze era interpelat şi rugat să valideze sau să plătească amendă, la dorinţa lui… desigur, oamenii se întorceau şi validau), probabil controalele vizează liniile periferice sau pe cei care sar peste porţi (deşi e greu, că sunt înalte de 2m ale lor).

  10. @Marko: yep, în Olanda e asemănător. Aici e un singur card (numit ov-chipkaart) pentru tot transportul în comun din țară (trenuri, metrouri, tramvaie, autobuze etc indiferent de oraș). Când urci îți iau o sumă fixă de pe card (depinde de mijlocul de transport: la trenuri e €20, în rest e de obicei €4) și când cobori îți pun înapoi “restul”, în funcție de distanța parcursă. Dacă nu validezi și la ieșire te costă.

  11. Fapt divers: firma care a implementat sistemul apare scrisa pe device-uri: Kapsch Romania 🙂

  12. In rromanika PSD-ului esti prost daca faci un lucru din start bine. ” Pai Buey fraiere la anul ce dracului mai mananci daca tu o arzi nemteste ?!”
    Intelegeti logica ? 😉

  13. Trebue doar sa te duca putin capul, nu e nevoie sa lucrezi la metrorex ca sa intelegi anumite chestii elementare. Doar merg zilnic cu metroul, asta e singura mea tangenta. Consumati-va si enervati-va in continuare pe subiectul asta, selectia naturala trebuie sa isi atinga si ea targetul!

  14. Puteti sa va uitati si cum arata turnichetii din Viena sau Berlin pentru comparatie.

  15. @alex_b: în Viena, sînt ca şi inexistenţi, treci pe lîngă ei şi nici nu-i vezi, sînt păţit. Mi-a picat fisa abia după o călătorie în care am făcut blatul fără să-mi dau seama. Dar vorbim de Viena, nu de Bucureşti, totuşi 🙂

  16. Hehe, asta vroiam sa zic, ca in Austria si Germania nu exista turnicheti (ma astept ca si in Elvetia, ca tot tara germanica este, dar nu bag mana in foc pt ca inca nu am fost). Exista doar niste capsatoare unde sa iti validezi biletul care sunt de obicei langa automatele de bilete. Am citit undeva ca i-ar costa mai mult sa implementeze un sistem de turnicheti decat pierderile cauzate de cei care merg pe blat.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.