Vama Veche, eternele lacrimi

Vama Veche, eternele lacrimi

Am scris articolul ăsta pentru VICE pentru că mă aşteptam să se deschidă sezonul la texte despre “Vama Veche nu mai e ce-a fost.” Recunosc, am vrut să fiu deschizătorul de drumuri. Glumesc, însă unul dintre motive e că voiam să văd cum mai reacţionează oamenii la subiect.

Tema asta e reluată în fiecare an, ba prin presă, ba pe bloguri. Dacă vrei să faci trafic, scrii despre cât de naşpa a ajuns Vama Veche, cum consumerismul e în floare, cum nu mai poţi să cerşeşti un leu pentru o votcă şi cum eşti atât de dezamăgit că vin oameni cu bani.

vama-veche-amphora

Doar că asta e o nonproblemă şi, zău, nu mai reuşesc să pricep de ce oamenii continuă să tragă cu dinţii de bucata aia de plajă când mai există atâtea altele goale. Dacă plângi după plaja pustie din ’96, de ce nu te duci la Tuzla sau la 23 August? Bate vântul. Sau la Cap Aurora, unde e aproximativ la fel de pustiu.

Eh, dar stai!, acolo nu poţi să duci maşina până-n buza plajei, cazarea e la trei kilometri, berea e la patru kilometri, e aiurea să n-ai chioşcul lângă tine.

vama-veche-fun

Mihai Ursu, care-i corespondent la Prima TV, are dreptate. Oricât s-ar da vina pe Mircea Toma şi pe Tudor Chirilă, vina nu-i exclusiv a lor, ci tot a celor care se duceau acum douăzeci de ani acolo. Că, până la urmă, ei i-au chemat pe alde Toma şi Chirilă.

Vama Veche este, azi, ceea ce ar trebui să fie. Un soi de staţiune de litoral unde găseşti exact ce-ţi trebuie: apă, soare, alcool, umbrele, baldachine, mâncare – mai bună sau mai proastă, pensiuni, hoteluri. Evident, ai în continuare gunoaie, dar nu ca înainte.

vama-veche-buda

Şi partea cea mai bună din consumerismul ăsta e că plaja este, în sfârşit, curată. La toate cârciumile alea de pe plajă, e cineva care dă cu o greblă prin nisip. Nu mai e plin de peturi şi de doze de bere, de sticle sparte, ba mai curăţă şi de scoici pe ici-colo.

Povestea cu “spiritul Vamei”… e tot acolo, doar că adaptat gloatei de turişti. Dacă nu pui la socoteală preţurile, muzica e la fel de tare, ţopăiala de noapte, pe plajă, n-a dispărut nicăieri, alcoolul n-a fugit nicăieri – decât, poate, dacă voiai să bei Săniuţa – şi încă mai găseşti colţuri goale pentru “clipe de intimitate” dacă-ţi dai un pic silinţa.

vama-veche-rulote

2015 ar trebui să fie ultimul an în care lumea se mai plânge de Vama Veche. Gata, lăsaţi lenea şi căutaţi alte plaje pustii. Şi dacă vreţi să vă simţiţi ca-n ’96, luaţi-vă cu voi butelia de voiaj şi aragazul de campanie, casetofoanele, boxele şi o baterie auto de rezervă şi nu uitaţi de conserve şi lighean pentru spălat. Distracţie plăcută!

vama-veche-selfie

Fotografii făcute cu un Pentax SuperProgram, pe un film Agfa Scala 200x (diapozitiv) care mi-a dat ceva emoţii când l-am dus la developat.

Dacă îţi place acest blog şi vrei să-l susţii, cumpără de la eMag folosind acest link.

1 comentariu

  1. ce prostie, bine ca v-ati dus voi sa-i civilizati lol … si daca isi gasesc alta plaja promiteti ca nu tabarati si voi acolo? pfff ce m-am infuriat!