VIDEO: Cum schimbi trenul… din mers (concept)

Trăind în România, nu cred că ne gîndim prea des la ce-ar trebui să circule pe căile ferate, nu? Fals! Cine circulă măcar o dată la doi ani cu trenurile noastre, sigur urăşte de moarte CFR-ul. În timp ce noi facem patru ore de la Bucureşti la Braşov sau aproape şase ore de la Bucureşti pînă la Iaşi, alţii se gîndesc la cum să cîştige cît mai mult timp. Moving Platforms e un concept de mutare dintr-un tren în altul fără a mai aştepta în gară şi fără ca trenul să mai oprească.

Desigur, nu e ca şi cînd chinezii nu s-ar fi gîndit şi ei la ceva similar. Republica Marelui Popor a creat, la rîndu-i, un concept oarecum similar, dar nu neapărat pentru schimbat trenul, ci gîndit pentru a nu-l mai opri. Călătorii n-au decît să aştepte, ş-aşa-s mulţi.

12 comentarii

  1. E foarte interesanta ideea, nu stiu cat de usor/greu de pus in practica ar fi. Varianta chinezilor pare mai ok, insemnand ca timpul in care te scobori din tren nu e limitat , ca in primul caz.

  2. Prima varianta este riscanta, se aseamana cu alimentarea in zbor a avioanelor. Trebuie sincronizare perfecta si daca trage unul semnalul de alarma ce se intampla?

  3. Interesanta varianta chinezilor

  4. Eu circul cel putin de 6 ori pe an, de fiacare data cu un drum de 850 de km. Da, urasc CFR-ul, si nu, niciodata nu se va intampla asa ceva la noi in RO. Nu peste 10 ani sau 50. Niciodata.
    Am ajuns sa cunosc suficient de mult sistemul lor si in conditiile in care unii controlori au atat de multe ore suplimentare, din cauza acumularii orelor intarziate de tren, incat ei ajung sa lucreze doar doua zile pe luna dar sunt platiti cat o luna intreaga, putem sa ne luam gandul de la asta.

  5. dragi cititori ,

    ideea aceasta a fost a unui roman . o stiu de 40 de ani . am aflat de ea de la un grup de discutii si noi tehnologii
    probabil , voi cauta sa va dau date complete cand voi avea timp

    nu exista nimic in comun faptul ca CFR -ul se afla in cadere si aceasta idee

  6. Ideea chinezilor mi se pare mai bună (deși exagerată în film). Este nevoie de o platformă mult mai lungă pentru a permite accelerarea/decelerarea celor două portbagaje :D Așa cum este arătat în film, accelerația suportată de pasagerii care urcă în tren ar fi mult prea mare și riscantă. O platformă mai lungă și o accelerare bazată pe frecare (pâsla îmi vine în minte :D) ar putea face această idee practică.

    Cele două trenuri din primul film nu au șanse mari de înfăptuire. Ce se întâmplă dacă cineva se împiedică între cele două vagoane, sau leșină? Cele două trenuri nu pot merge la nesfârșit în sincron iar dacă șina unuia din cele două trenuri virează așa cum se întâmplă în film… ouch. Mai degrabă aș vedea două trenuri care se lipesc (trenul din spate îl prinde din urmă pe cel din față) devenind astfel un singur tren. În caz de urgență, acest caz este mult mai ușor de controlat și adus în cote normale. Există în US trenuri cu ușă în față (coridor de traversare), conductorul aflându-se într-una din lateralele ușii. (exemplu: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/0d/Tri-rail_Bombardier_BiLevel_Coach.jpg)

    O zi bună,
    Adrian

  7. domnu subiectiv, în teorie sună minunat, dar în practică cum îl reproduci pe ceferistul care dă cu ciocanul în roată?

  8. Daca se va implementa in .Ro, fiti siguri ca intre design si proiectul efectiv va fi o minora diferenta: pe zona verde intre cele doua sine vor fi stalpi.

  9. Prima varianta nu este foarte complicat de pus in practica pt. trenuri moderne, cel putin d.p.d.v. tehnologic, insa utilitatea este ceva mai redusa.
    A doua varianta este chiar o inventie importanta, si rezolva foarte bine inclusiv amortizarea de accelerare a calatorilor preluati, prin culisarea spre spate.
    Costurile de implementare, chiar daca semnificative in sine, sunt infime raportat la costurile deja implicate in infrastructura acestui tren, zecile de poduri si sina de tip maglev…
    Cat despre datul cu ciocanul in roata, cel putin in sens strict, este o operatie devenita inutila, deoarece un maglev nu are roti… :)
    Altfel, pt service-are si mentenanta generala, in mod sigur se pot pune in practica solutii, mai ales dupa o asemenea dovada de inventivitate si creativitate.

  10. Care “aproape şase ore de la Bucureşti pînă la Iaşi”? Se vede ca nu circulati pe aceasta ruta. Puteti macar sa va informati de pe situl oficial al CFR-ului, http://www.infofer.ro, inainte sa scrieti. Oficial se face cel putin 7 ore pe ruta Bucuresti-Iasi, in jur de 405 km. Asta cand nu sunt intarzieri.

  11. Bucuresti – Iasi cu trenul = 7 ore pline. Jumatate din timp tras de locomotiva diesel, Iasi – Tecuci ne fiind electrificat inca.