Violenţa verbală asupra copiilor e tot violenţă, nu-i aşa?

Romtelecom şi Asociaţia Telefonul Copilului lansează campania “Cuvintele dor, nu-i aşa?,” de conştientizare, informare şi educare asupra consecinţelor violenţei verbale. Vorbim aici în primul rînd despre violenţa verbală asupra copiilor, care, potrivit unui studiu realizat în cadrul acestei campanii, ajunge să nu mai fie percepută drept agresiune, ci un lucru firesc, o normă de comportament. E un pic trist dacă ne gîndim din punctul ăsta de vedere, mai ales că auzim, toată ziua, din toate părţile, înjurături peste înjurături.

Studiul, realizat în două etape – una cantitativă, reprezentativă pentru mediul urban; a doua, calitativă, reprezentativă pentru Bucureşti -, arată că, atunci cînd vine vorba de moduri sub forma cărora copiii sînt agresaţi, primele cinci sînt loviturile primite de la persoanele străine, profesori, colegi, prieteni, părinţi. Şi aici ne oprim cu loviturile, căci următoarele pe listă sînt cuvintele urîte adresate de profesori şi de către necunoscuţi. Eh, atît profesorii, cît şi directorii şcolilor muşamalizează astfel de întîmplări. Nu vă dă de gîndit, totuşi? Ca o informaţie suplimentară, apropo de şcoală, copiii devin violenţi cu profesorii rigizi, care nu le acordă atenţie.

Mai multe informaţii despre studiu, găsiţi pe site-ul campaniei. Este o iniţiativă, din punctul meu de vedere, binevenită, non-profit, care ar trebui dusă mai departe. Şi, cred, s-ar aplica foarte bine inclusiv la nivel de adulţi, nu doar la nivel de copii şi adolescenţi. În fond, doar aruncaţi un ochi în trafic, la cîte înjurâturi şi claxoane auziţi. E fix rezultatul agresiunilor verbale, preluate şi duse mai departe în toate formele pe care le vedeţi. De multe ori, agresiunile verbale sînt duse la extrem chiar către violenţe fizice.

Eh, acum, imaginaţi-vă că, în prezentarea campaniei, reprezentatul Asociaţiei Telefonul Copilului povesteşte despre cum părinţii unui copil au fost ignoranţi, n-au ştiut să comunice, iar puştiul a încercat să se sinucidă. Norocul său a fost că trenul în faţa căruia aştepta să-l lovească a oprit la 40 de centimetri de el. Extrapolaţi un pic şi încercaţi să vedeţi cum se vor manifesta copiii la vîrste mai mari de 20, 30 sau chiar 50 de ani.

Altfel, sînt trei psihologi implicaţi în această campanie, ce va integra şi o serie de ateliere, unul pe 26 noiembrie, pentru tineri – ora 19.00, 170 de locuri, Music Club, intrarea liberă – şi unul pentru părinţi, pe 3 decembrie, de asemenea, gratuit – de la 19.30, 200 de locuri, la Novotel. Băgaţi la cap, mergeţi şi aflaţi despre ce e vorba sau măcar daţi informaţia mai departe.

PS: Comunicatul de presă întreg, aici.

6 comentarii

  1. Am şi eu o întrebare, că tot am văzut un banner mare despre vînzarea copiilor, marca antenelor. Campania asta cui i se adresează? Celor care bat copii? De ce s-ar opri? Pentru că o spune Romtelecom? A, dacă s-ar sensibiliza oamenii şi i-ar snopi din bătaie pe părinţii/bunicii care-şi zgîlţîie odraslele, scrîşnind printre dinţi, Io te-am făcut, io te omor sau dacă dau cu tine de pămînt. Mi-aş dori să văd cum sunt filmaţi cu telefoanele isteţe şi daţi pe post, în loc de Dansez pentru tine.

    • @neagrigore: cred că e o campanie adresată părinţilor obişnuiţi, care nu realizează că, atunci cînd le spun copiilor “eşti un prost!,” de fapt îşi agresează copiii şi le scade încrederea în ei.

  2. Eu unul sunt sceptic în privinţa campaniilor ăstora. Pentru că cer un minim de bun-simţ, pe care dacă-l ai, oricum nu îi spui copilului tău că-i prost. Fără motiv :D.

  3. Mi-e că-i enervezi şi mai tare şi se răzbună tot pe săracii de copii. Mi-am adus aminte de maică-mea, care şi-a făcut curaj o dată şi a discutat cu mama unui băiat care-i făcea zile fripte (nu era diriginta lui) doar ca să vadă cum şterge cu el pe jos pe tot culoarul pînă în afara şcolii. Iar colegele ei i-au zis, păi normal, nu ştiai că lucrează la Penitenciar, e gardian. http://youtu.be/mjNSFcTJMCA